Un vierme lat nemuritor oferă noi modalități de luptă contra bacteriilor rezistente la antibiotice

„Suntem prima echipă de cercetători din Franța și din lume care a utilizat acest vierme, Dugesia japonica, pentru cercetarea unui răspuns imunitar”, a declarat miercuri, pentru AFP, cercetătorul Eric Ghigo, director de cercetare la Centrul național francez de cercetare științifică (CNRS), liderul echipei care și-a publicat studiul în revista Cell Host and Microbe.

„Viermele lat este utilizat în mod obișnuit doar în studiile privind reconstituirea țesuturilor, deoarece acest organism este nemuritor. Dacă îl tăiați în zece bucăți, veți avea zece viermi noi”, a explicat Ghigo, care a mobilizat mai multe echipe de cercetare din întreaga lume.

SCANDAL De ce a demisionat premierul Moldovei. Culisele scandalului care zguduie partidul Maiei Sandu. Ce salariu avea verișoara președintei R. Moldova

12:03

NEWS ALERT Prima reacție a Maiei Sandu după demisia premierului Alexandru Munteanu. Ce spune despre scandalul din partidul său

11:43

Cercetătorul a explicat că era interesat de „un model nou de organism”, pentru a schimba organismele de studiu clasice, musca, șoarecele și peștii, „cu care am cam ajuns la baza lucrurilor”.

Ideea echipei lui Eric Ghigo a fost de a testa efectele a 17 bacterii asupra viermelui lat, mai ales microorganismele responsabile de infecțiile cu legionella, salmonella, listeria și bacteria responsabilă de tuberculoză. Viermele lat s-a dovedit rezistent la 17 bacterii cu un ridicat potențial patogen și chiar mortal pentru oameni.

Prin intermediul tehnicilor de secvențiere genetică, cercetătorii au reușit să afle că motivul rezistenței incredibile a acestui vierme în fața acestor infecții este o genă, cunoscută ca MORN2, prezentă și în genomul uman, dar inactivă în cazul oamenilor.

Experții spun că tot ce ar trebui făcut acum este să activeze această genă în cadrul unor culturi de globule albe umane (globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar, responsabile cu lupta împotriva infecțiilor, n.r.), pentru ca acestea să poată distruge agenții patogeni.

„Această descoperire ne deschide o nouă pistă de acțiune împotriva Mycobacterium tuberculosis, bacteria responsabilă de tuberculoză, ale cărei tulpini rezistente la antibiotice sunt din ce în ce mai răspândite”, precizează CNRS într-un comunicat.

Potrivit cercetătorului Eric Ghigo, descoperirea ar putea duce la teste clinice pe pacienți umani în 10 – 15 ani.