Aproximativ 5,7 milioane de români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, jumătate în „situații critice de viaţă”. Proiectul autorităților pentru creșterea veniturilor

Aproximativ 5,7 milioane de români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, jumătate în „situații critice de viaţă”. Proiectul autorităților pentru creșterea veniturilor
Sursa foto: Shutterstock - Caracter ilustrativ
Publicat: 08/08/2022, 11:10

Un proiect de act normativ propus de Ministerul Muncii, pe baza angajamentelor din programul de guvernare și și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), își propune scoaterea din starea de deprivare materială a 1,5 milioane de români, prin eliminarea Indicatorului Social de Referinţă şi introduce Venitul Minim de Incluziune (VMI), care implică creșterea valorii ajutoarelor şi a numărului de beneficiari.

În proiectul de act normativ, care s-a aflat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii, sunt detaliate măsurile avute în vedere de inițiatori pentru a atinge țintele asumate privind ameliorarea stării de deprivare materială a românilor.

Deprivarea materială afectează aproximativ 6,2 milioane de români

Potrivit note de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, în anul 2016 a fost adoptată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ a cărui aplicare a fost prorogată succesiv până în anul 2023, prin care cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Prorogarea succesivă a aplicării Legii nr.196/2016, a condus la menținerea în vigoare a actelor normative ce ar fi urmat să fie abrogate, respectiv Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare, arată inițiatorii.

Conform documentului guvernamental, în perioada 2016 – 2022 actele normative menționate au suferit o serie de modificări și completări, mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011 fiind abrogată și înlocuită cu Legea nr.226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

„Măsurile actuale reprezentate de ajutorul social prevăzut de Legea nr.416/2001 cu modificările și completările ulterioare și alocația pentru susținerea familiei reglementată de Legea nr.277/2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul creșterii prețurilor la toate categoriile de produse și servicii, nu mai pot să asigure sprijinul necesar pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal”, conform documentului.

Documentul arată că unul din obiectivele asumate de România este acela de evaluare a măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă.

Conform datelor statistice citate, la nivelul anului 2020, rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8% respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, că rata deprivării materiale severe este de 15,2% ceea ce înseamnă ca aproximativ 3 milioane de persoane din populația României se află în situații critice de viață și că rata riscului de sărăcie sau excluziune sociala la nivelul aceluiași an a fost de 30,4% afectând 5,7 milioane de persoane.

Documentul de referă și la contextul crizei acute de forță de muncă calificată, care să contribuie la redresarea economiei afectată atât de criza generată de pandemia de COVID-19, dar și de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, ceea ce necesită implementarea de măsuri corelate pentru activarea forței de muncă latentă din cadrul actualilor beneficiari de ajutor social.

Inițiatorii amintesc și că, prin Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, România s-a angajat să deruleze o serie de reforme în domeniul social, printre care și Reforma 3 privind venitul minim de incluziune al cărei obiectiv privește îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile categorii de persoane.

Cum vor crește veniturile

Proiectul – care ar urma să se aplice imediat de la aprobarea în Guvern, care a beneficiat de consultanță din partea Băncii Mondiale, vizează introducerea următoarelor reglementări:

  • Constituirea venitului minim de incluziune – VMI- din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin.(1) din lege : ” Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie. „
  • Eliminarea raportării la indicatorul social de referință -ISR – . Textul actual al Legii nr.196/2016 raportează nivelul de venituri și cuantumul beneficiilor atât la valoarea ISR, cât și la o valoare nominală exprimată în lei. Această dublă referință face dificilă interpretarea corectă a textului normativ și având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta, pentru claritatea reglementării este indicat să avem un singur mod de exprimare a valorii, respectiv menținerea numai a valorilor nominale exprimate în lei.
  • Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condițiile Legii nr.111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic
  • Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale. Introducerea acestei reglementări privind persoanele vârstnice fără venituri din centrele rezidențiale, asigură accesul acestora la servicii medicale adecvate, fiind asigurate, conform legii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției și contribuie totodată la creșterea stimei de sine în condițiile în care pot deține un minim de resurse financiare pentru nevoile proprii.
  • Actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:
  1. Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei)
  2. Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei

Impactul asupra bugetului

Conform notei de fundamentare, citată și de Adevărul, reglementările propuse nu au un impact bugetar suplimentar semnificativ, cu excepţia propunerii referitoare la ajustarea nivelurilor maxime de venit prevăzute de lege, în prezent, prin aplicarea ratei inflaţiei de 5,1% din anul precedent.

La data aprobării Legii nr.196/2016 se avea în vedere aplicarea acesteia începând cu anul 2018 pe o perioadă de 8 luni. Efortul bugetar estimat pentru anul 2019, calculat pentru un număr mediu de 344.600 beneficiari de VMI, era de 2.069 milioane lei , din care 1.444 milioane lei pentru ajutorul social şi 625 milioane lei pentru ajutorul pentru familia cu copii.

În perioada 2016 – 2022 numărul beneficiarilor de VMG şi de ASF a scăzut continuu, de la un total de 518.147 în anul 2016, la 311.330 în anul 2021.

Implementarea VMI va avea ca rezultat creşterea atât a numărului de beneficiari, cât şi a cuantumului beneficiului per beneficiar, faţă de numărul de beneficiari şi cuantumul sprijinului acordat în prezent pentru ajutorul social.

Cu toate acestea, faţă de estimările pentru aplicarea Legii nr.196/2016, pentru cele două componente menţinute, se estimează că impactul pentru aplicarea noilor prevederi se va ridica la 1.700 milioane lei, faţă de 2.069 milioane lei cât s-a estimat iniţial.

Documente:

NF_OUG_modificare_VMI_19072022 OUG_modificare_completare_VMI_19072022

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase