SEMNAL DE ALARMĂ. Tudor Ciuhodaru anunță primul caz de infecție cu virusul West Nile din 2020: „Nu neglijați înțepăturile de țânțari”

Medicul Tudor Ciuhodaru a anunțat, duminică, apariția primulului caz de infecție cu virusul West Nile din acest sezon și avertizează populația să ia măsuri de protecție pentru a evita înțepăturile de țânțari, care reprezintă calea de transmitere a bolii.

„Semnal de alarmă. Nu neglijați înțepăturile de țânțari. Virusul West Nile a făcut prima victimă din acest sezon. Un pacient de 66 de ani este internat cu meningită iar medicii de la infecțioase se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune. Anul trecut opt pacienți nu au mai putut fi salvați. În 2018 au fost peste 200 de cazuri și 25 de decese”, a transmis duminică medicul, printr-o postare pe contul de Facebook.

Cazul nu a fost anunțat oficial de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, insituție care a elaborat recent un document privind Sistemul de supravehere și control al infecției cu virusul West Nile pentru perioada iunie – noiembrie 2020.

TENSIUNI Trump anunță că strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru navigația comercială

19:06

FLASH NEWS Miruță a făcut inventarul nemulțumirilor față de CFR. Care este cea mai mare supărare a călătorilor

18:53

Potrivit documentului, boala se raportează telefonic la direcțiile de sănptate publică în termen de 24 de ore de la depistare și, conform directivei europene privind securitate sângelui și produselor din sânge donate, se impune restrictia de la donare timp de 28 de zile, în zona în care apar cazuri umane de infectie West Nile.

Care sunt factorii favorizanți ai bolii

Potrivit CNSCBT, boala infecțioasă produsă de virusul West Nile (VWN) este transmis prin înțepătura de tânțar. La om, în majoritatea cazurilor, infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic și severitatea pot fi foarte variate.

„Factori favorizanti pentru apariția epidemiilor în Europa sunt modificarile de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmeaza ploilor abundente) precum și intensificarea circulației de calatori si marfuri. În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu VWN. Țara noastră are o lungă experiență în privința acestei infecții: în 1996 România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de neuroinfecție West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri de neuroinfecție West Nile (44% au fost meningoencefalite, 40% meningite și 16% encefalite). Urmare a implementării sistemului de supraveghere a acestei infecții la om, care a funcționat neîntrerupt din anul 1997, s-au înregistrat anual cazuri de neuroinfecție cu virus West Nile la om”, se arată în documentul CNSCBT.

În România, în sezonul 2019, în perioada 3 iunie – 27 noiembrie, au fost înregistrate 66 cazuri de infecție cu virusul West Nile. S-au înregistrat opt decese, în Călărași, Constanța, București, Buzău, Iași, Olt, Teleorman și Vrancea, potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Recomandările oficiale pentru populație

Potrivit documentului elaborat de specialiștii CNSCBT, controlul bolii poate fi realizat prin măsurile de control a vectorilor și prin educația populației în ceea ce privește autoprotectia și cooperarea la programele prevenționale.

Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, categorie din care face parte și infecția cu virusul West Nile. Pentru a-si depune ouale, femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge, ele se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora.

Pentru a împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma populației, specialiștii recomandă:

• evacuarea apei din subsoluri;
• repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
• renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau protejarea acestora de accesul țânțarilor, prin acoperire cu capace potrivite;
• evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
• îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii;

Cum să evităm înțepăturile de țânțari?

• – purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe, seara în parc la plimbare sau când mergem în padure, la pescuit, în Deltă;
• – utilizând substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului;
• – impiedicând pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre/uși);
• – utilizând substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• – utilizând în locuință aerul condiționat;
• – utilizând plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri sau dacă dormiți în aer liber.
• – acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.