În sportul românesc, fotbalul rămâne, de departe, liderul incontestabil în ceea ce privește vizibilitatea media, volumul de expunere și interesul public.
Dincolo de această realitate stabilă, ultimii ani au adus însă o schimbare notabilă în ierarhia federațiilor sportive, prin creșterea accelerată a Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS), care a ajuns rapid în topul celor mai mediatizate organizații sportive din România, cu un record absolut pentru motorsport.
Datele centralizate pentru 2025, conform unui raport al KlarMedia, reflectă amploarea acestei vizibilități: FRAS a generat peste 8.000 de apariții în presa scrisă și online, acoperind știri, analize, reportaje și materiale dedicate sportivilor, campionatelor și etapelor din calendarul competițional.
Numai pe televiziuni cu acoperire națională, materialele asociate federației au înregistrat peste 2.300 de difuzări, Valoarea totală a acestor apariții, calculată pe baza rate cardurilor oficiale, depășește 4,7 milioane de euro, un record absolut pentru federație și un indicator clar al relevanței sale media.
Această evoluție nu este întâmplătoare și nici conjuncturală. Ea reflectă un cumul de factori structurali, după cum anunța chiar președintele Norris Măgeanu acum câțiva ani, când decis să regândească strategia campionatelor.
Un calendar competițional extins, discipline cu atractivitate vizuală ridicată, performanțe sportive consistente și o strategie de comunicare adaptată cerințelor actuale ale mass-media.
Un rol central în această ascensiune l-au avut campionatele de Raliuri, Viteză în Coastă, Super Rally și Drift, care au devenit principalii vectori de vizibilitate pentru automobilismul sportiv românesc, etapele fiind transmise și în direct pe televiziuni cu acoperire națională. Aceste discipline oferă un format competitiv dinamic, ușor de mediatizat, cu imagini spectaculoase și cu capacitatea de a transforma fiecare etapă într-un eveniment relevant pentru publicul local și național.
Raliurile, prin tradiție și amploare, Super Rally-ul, prin formatul urban și accesibil, și driftul, prin componenta sa vizuală și de entertainment, au generat constant subiecte editoriale, difuzări TV și conținut digital, contribuind decisiv la creșterea volumului de apariții media asociate FRAS.
La nivel individual, ascensiunea FRAS a fost susținută și de profilul public al unor piloți care au devenit repere ale motorsportului românesc. Nume precum Simone Tempestini, Norbert Maior, Radu Benea, Marco Leu sau Gabi Imre Jr. au contribuit semnificativ la consolidarea interesului media, atât prin rezultate sportive, cât și prin prezența constantă în competiții de top. Performanțele interne și internaționale ale acestor sportivi au oferit mass-media povești ușor de urmărit și de valorizat editorial, consolidând percepția automobilismului sportiv ca domeniu competitiv, profesionist și relevant.
Rezultatul direct al acestei dinamici este reflectat în cifrele de monitorizare media. Mii de apariții în presa online, presa scrisă și televiziune, o expunere constantă pe parcursul sezonului competițional și o valoare media estimată la milioane de euro plasează FRAS imediat sub fotbal, într-o zonă de relevanță care, până recent, era rezervată unui număr limitat de federații.
Din perspectivă de business, aceste cifre indică nu doar volum, ci și consistență și calitate a expunerii, elemente esențiale pentru evaluarea impactului unei federații în spațiul public și comercial.
Cazul FRAS arată cum un sport perceput tradițional ca fiind de nișă poate deveni, prin structură competițională, performanță și comunicare strategică, un produs media competitiv. Într-un ecosistem sportiv dominat de fotbal, automobilismul sportiv a reușit să își construiască rapid o poziție distinctă și vizibilă.
Pentru mediul de business, această evoluție transformă FRAS într-o platformă atractivă de asociere, cu expunere constantă, audiențe diverse și un context pozitiv, asociat performanței, tehnologiei și competiției.
Ascensiunea Federației Române de Automobilism Sportiv în topul celor mai mediatizate federații din România este rezultatul unei strategii construite în timp, nu al unui vârf temporar de interes. Volumul competițional, disciplinele cu impact vizual, sportivii cu profil public și capacitatea de a livra conținut relevant au creat premisele unei creșteri sustenabile.