Dă-ți TESTUL de ROMÂN. Care este reședința județului Vaslui? „Neam de neamul meu nu-i moldovean. De unde să știu?”

Care este reședința județului Vaslui? O întrebare aparent simplă, dar care a reușit să-i pună în dificultate pe cei mai mulți dintre cei intervievați de gândul.. Chiar dacă aveau amintiri legate de Vaslui sau reușeau să localizeze aproximativ zona geografică în care se află județul, cei mai mulți nu au știut răspunsul. Câțiva au încercat să câștige timp de gândire repetând întrebarea, dar în cele din urmă au recunoscut că nu știu, nu însă fără o umbră de dezamăgire că s-au încurcat tocmai la o întrebare care nu părea deloc complicată. Alții însă nu au vrut să se recunoască înfrânți. Astfel, reședința județului Vaslui „a devenit” pe rând Bârlad, Focșani, Iași și chiar Piatra-Neamț. Cea mai simpatică a fost o doamnă care justificat faptul că nu știe răspunsul la această întrebare pentru „neam din neamul ei nu e moldovean”. O scuză pe care, cu siguranță, nu ar fi putut-o invoca niciunul dintre cetățenii străini dornici să devină români.

Geografia este unul dintre domeniile pe care cetățenii străini care vor să devină români cu acte în regulă trebuie să le stăpânească. De asemenea, ei trebuie să știe limba română, Constituția, imnul și istoria României, noțiuni elementare de cultură și civilizație care să le permită apoi să se integreze în societate.

VIDEO Băsescu, atac în valuri la Bolojan: „A fost un mare propagandist pentru suspendare”/”E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD”

22:32

Robert Sighiartău, proaspăt ales secretar general al PNL, îl critică pe Donald Trump: „Nu am o părere foarte bună!”. Ce l-a deranjat pe liberal la președintele SUA

22:22

Cetățenii străini care răspund unor întrebări asemănătoare în cadrul unui interviu, nu primesc un număr fix de întrebări și nu sunt punctați pentru fiecare răspuns corect pe care îl dau. „Membrii Comisiei pentru Cetățenie apreciază cunoștințele solicitanților în ansamblu, prin raportarea diferențiată la posibilitățile intelectuale și gradul de educație ale fiecăruia dintre ei, fără discriminare, nefiind stabilit un numar fix de întrebări la care solicitantul trebuie să răspundă corect pentru a fi declarat admis la interviu”, potrivit reprezentanților ANC.

gândul a selectat cele 10 întrebări din auxiliarul Ghidului privind obținerea rezidenței pe termen lung și a cetățeniei române, indicat de reprezentanții ANC ca fiind o sursă de încredere pentru cei care se pregătesc pentru a deveni cetățeni români, întrebările propriu-zise nefiind publice.

Celelalte opt întrebări și răspunsurile pe care le-am obținut le veți putea vedea în următoarele materiale pe care gândul le va publica în cadrul campaniei DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN!

Gândul lansează o provocare și cititorilor săi pe care îi invită să-și dea TESTUL DE ROMÂN!

Dă-ți TESTUL DE ROMÂN! Testul 2: la câte dintre cele 10 întrebări știți să răspundeți corect?

Testele conțin câte zece întrebări, altele decât cele la care au răspuns cetățenii intervievați de gândul, precum și răspunsurile.

Condiții pentru solicitarea cetățeniei române

Pentru a solicita cetățenia română, un cetățean străin trebuie să îndeplinească mai multe condiții, potrivi Legii cetățeniei române, legea nr. 21/1991 republicată în 2010, dintre care amintim: locuiește pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau este căsătorit cu un cetățean român de cel puțin 5 ani, a împlinit 18 ani, nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care „îl face nedemn de a fi cetățean român „, cunoaște limba română și are noțiuni elementare de cultură și civilizație românească suficiente pentru a se integra în viața socială, cunoaște prevederile Constituției și imnul național. Timpul de așteptare pentru solicitarea cetățeniei române se poate reduce și până la jumătate în anumite condiții prevăzute de lege (art 8, alineatul 2).

De asemenea, pot solicita cetățenie română și persoanele care au pierdut-o, precum și descendenții acestora până la gradul II inclusiv (art. 10), precum și persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora pâna la gradul III (art. 11). Ultimele două categorii nu au fost incluse în statistica ANC privind numărul cetățenilor străini care au cerut și au obținut cetățenia română în ultimii 5 ani.

Etapele procesului de obținere a cetățeniei române

Procesul de obținere a cetățeniei române începe cu depunerea unei cereri la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București. După depunerea cererii, se stabilește termenul de verificare a îndeplinirii condițiilor menționate, cu excepția cunoașterii limbii române, a elementelor de cultură și civilizație, a Constituției și a imnului, care sunt verificate în cadrul unui interviu, cea de-a treia etapă din cadrul procesului de obținere a cetățeniei române. În perioada cuprinsă între depunerea cererii și susținerea interviului, solicitantul trebuie să completeze un dosar pentru a dovedi că îndeplinește condițiile impuse de lege. În cazul în care solicitantul este declarat admis în urma interviului, președintele ANC emite un ordin de acordare a cetățeniei române. În termen de trei luni de la data comunicării ordinului, persoana care a obținut cetățenia română trebuie să depună jurământul.   

Cât durează să obții cetățenia română

Una dintre cele mai importante etape în procesul de obținere a cetățeniei române este completarea dosarului, ulterioară depunerii cererii la ANC. Cu cât completarea acestuia se face mai repede, cu atât solicitantul are mai multe șanse să obțină cetățenia mai rapid. Un cetățean străin are la dispoziție 6 luni de la data depunerii cererii pentru a completa acest dosar. Odată această etapă încheiată, chemarea la interviu se face în termen de maxim 6 luni, potrivit reprezentanților ANC.

În cazul în care un soliciant este respins după susținerea acestui interviu, acesta trebuie să depună o nouă cerere, dar abia după 6 luni de la respingerea celei anterioare.

VIDEO realizat de Diana Marcu, Ramona Loznianu (reporteri), Cătălin Sanda (imagine), Daniel Ivan (editor de montaj), Cezar Helmis (producție)