Deputații l-au salvat pe Sebastian Ghiță de DNA. Cererile de reținere și arestare au fost respinse

Potrivit rezultatului votului, 167 de deputați au votat „împotriva” solicitării DNA de reținere a lui Sebastian Ghiță, în timp ce 121 au votat „pentru”. Potrivit unor surse, 176 deputați au votat „împotriva” cererii de arestare, și doar 107 „pentru”.

„Vă rog să respingeți cererile de reținere și arestare ale DNA”, a spus Ghiță în plenul Camerei Deputaților. El a susținut că este falsă teza potrivit căreia justiția este blocată prin respingerea cererilor DNA și a mai susținut că arestarea înaintea de judecată este o „practică” abuzivă”, iar Parlamentul este supus presiunilor.

„Vă rog să arătați că Parlamentul României respinge metoda arestărilor ca mijloc de presiune asupra funcționării democratice a statului”, și-a început Ghiță discursul, fără să uite să pomenească faptul că are și doi copii.

FLASH NEWS Christa Pike, prima femeie condamnată la moarte în statul Tennessee în ultimii 200 de ani. Cererea ciudată făcută înainte de execuție

19:08

FLASH NEWS Macron și premierul Spaniei salută cu „brațele deschise” anunțul premierului britanic privind posibilitatea revenirii Regatului Unit în UE

18:58

„Parlamentul României este supus unei presiuni uriașe, folosindu-se toate mijloacele politice, mediatice și juridice. Care este scopul presiunii? Instaurarea fricii prin hărțuire și folosirea arestării ca instrument modern de tortură pentru a obține noi denunțuri. Toată societatea românească pare paralizată de frică”, a continuat bombastic Sebastian Ghiță.

Ghiță a vorbit despre un presupus dosar pe care procurorii i-l pregătesc lui Carmen Iohannis, motiv pentru care „Klaus Iohannis este în pragul demisiei”, precum și despre dosare ale lui Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, dar și despre unul pe numele Dacianei Ponta. Ghiță nu a dat detalii și nici nu a spus de unde are aceste informații, însă în legătură cu Daciana Ponta a invocat un site obscur care ar fi dat informația.

Sebastian Ghiță a mai susținut că președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu este amenințat „pe surse” cu dosare, și că, în general, se dorește a se induce o stare de frică. El a mai spus că „președintele Iohannis a înțeles ce se întâmplă, dar tace”, la fel și fostul șef al statului Traian Băsescu.

În apărarea sa, Ghiță le-a spus colegilor că parlamentul este supus unei „presiuni uriașe” și ceea ce se încearcă este ca să se obțină de la el un denunț împotriva lui Victor Ponta, pe care l-a numit „autoexilat”.

Ghiță a mai încercat să acrediteze ideea că șeful Parchetului, Liviu Tudose, și șeful IPJ Prahova Viorel Dosaru i-ar fi dat informațiile din dosare „pe surse”, așa cum le primesc și anumiți jurnaliști. Ghiță a mai lansat ipoteza că vizita în biroul lui Ponta a lui Tudose ar fi avut loc la un an după ce dosarul vizat fusese trimis în judecată. Marți, Ghiță vorbise de o decalare de doar 6 luni. Afirmațiile sale sunt contrazise chiar de procurorul Liviu Tudose, care le-a declarat procurorilor că a fost în biroul lui Ponta pe 20 ianuarie 2014, dosarul de evaziune fiscală fiind trimis în judecată în martie 2014.

„De ce mi se cere arestarea? Aceste lucruri se întâmplă pentru a mă forța să devin denunțător. Pe cine credeți că mi se sugerează de un an de zile să denunț? Pe fostul premier Victor Ponta. De ce vor capul lui Ponta? Pentru că și-a făcut datoria cu demnitate?”, a concluzionat Ghiță.

Nu mai puțin de șapte capete de acuzare au fost formulate de procurorii anti-corupție în dosarul care-l vizează pe Ghiță, printre care dare de mită și șantaj. În referatul procurorilor este descris un întreg mecanism prin care deputatul oferea o „bucățică de putere” pentru protecție.

Potrivit documentului, deputatul a dobândit o putere financiară și relațională care i-ar fi permis să determine,” în mod real (chiar dacă personal el nu a ocupat vreo funcție oficială în stat) numirea/menținerea unor persoane în funcții importante”.

Procurorii scriu și despre întregul sistem infracțional pus la punct de deputat în județul Prahova, susținând că „această forță dobândită a fost folosită în mod efectiv de Ghiță Sebastian Aurelian ca monedă de schimb pentru cointeresarea unor funcționari publici și angrenarea lor într-un mecanism infracțional care presupunea satisfacerea intereselor ilicite, de orice natură, ale deputatului”.

Unul dintre martorii din dosar, Adrian Istvan, a declarat la audieri că „deputatul Ghiță Sebastian este persoana care hotărăște promovarea, numirea definitivă sau temporară a unor persoane agreate de acesta în funcții de conducere din cadrul unor instituții descentralizate, ca de exemplu: doamna Lupea, actualul subprefect al județului Prahova, Adriana Nicolae, Emilian Tudose, Daniel Petre din cadrul Finanțelor Publice Prahova, Viorel Dosaru – în funcția de inspector șef al I.P.J. Prahova”. Același martor a declarat că deputatul Ghiță a avut o influență hotărâtoare în numirea lui Romeo Nicole Florin în funcția de vicepreședinte al ANAF.

Tot despre rețeaua pusă la punct de deputat în Prahova a vorbit în fața procurorilor și Liviu Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, arestat și el în dosar. Magistratul a declarat că în discuțiile purtate cu Sebastian Ghiță acesta lăsa să se înțeleagă, folosind expresia „omul meu”, că sunt multe persoane pe care le controlează. „În acest sens s-a referit la Rădulescu Adrian – fost inspector șef adjunct al IPJ Prahova, Dosaru Viorel – fost inspector șef al IPJ Prahova, Petre Daniel – fost șef al DGRFP Prahova”, se arată în referatul DNA.

Liviu Tudose, arestat în dosar pentru că ar fi furnizat informații confidențiale și pentru că ar fi luat mită, ar fi fost la rândul său beneficiar al relațiilor cu care se lăuda deputatul Ghiță. Procurorii redau în document o declarație dată la începutul lunii martie de procurorul Liviu Tudose, în care acesta susține că „în primăvara anului 2014, împreună cu Ghiță Sebastian Aurelian a mers la Victor Ponta, ocazie cu care premierul i-a oferit o funcție de conducere, respectiv director Departamentului pentru Luptă Antifraudă sau o funcție de execuție în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată”.

Mecanismul infracțional de care vorbesc procurorii DNA face referire la persoanele cu care Ghiță relaționa și care aveau un comportament obedient, deservind intereselor acestuia. „Cu alte cuvinte, având în spate o puternică susținere, inclusiv politică, Ghiță Sebastian Aurelian oferea o „bucățică de putere” publică într-o zonă de interes în schimbul asigurării protecției pe segmentul atribuțiilor de serviciu conferite de funcția deținută de persoanele co-interesate”.

Deputatul Sebastian Ghiță are șapte capete de acuzare în noul dosar pentru două infracțuni de dare de mită, șantaj, două infracțiuni de folosire, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, cumpărare de influență și conducerea fără permis.

Referitor la acuzația de șantaj, procurorii susțin că parlamentarul l-ar fi constrâns pe omul de afaceri Theodor Berna, patron al firmei Tehnologica Radion, să încheie un contract în valoare de 500.000 de euro. „Ghiță Sebastian i-a precizat lui Theodor Berna că, dacă dorește ca SC Tehnologica Radion SRL să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune Realitatea TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv cu SC Asesoft International SA – firmă la care Ghiță Sebastian Aurelian era acționar”, se arată în referat.