Lavinia Betea: „CEAUȘESCU a cerut tezaurul și cetățenie română pentru soțiile sovietice”

În cadrul unei ediții speciale transmise de Gândul, istoricul Lavinia Betea a rememorat o mișcare politică îndrăzneață a lui Nicolae Ceaușescu, imediat după preluarea puterii în 1965. Ea a vorbit despre prima sa vizită la Moscova și despre cererile oficiale prezentate liderilor sovietici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.

Ceaușescu merge la Moscova cu o listă de 17 cereri

Lavinia Betea a povestit că, la scurt timp după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu s-a prezentat la Moscova. Acesta avea o listă amplă de revendicări, printre care se afla și solicitarea privind tezaurul românesc.

EXCLUSIV Detalii exclusive din dosarul fiului judecătoarei din Pitești arestat pentru trafic de droguri. Cum l-au păcălit anchetatorii să-și dezvăluie locația prin video-call: „Fă stânga și mergi până în capăt!”

05:00

PORTRET Cine este oligarhul ucrainean vizat în atentatul de la Monaco. A fugit de război pe Riviera Franceză și era pe lista de sancțiuni a lui Zelenski

05:00

„Nicolae Ceaușescu face o mișcare foarte îndrăzneață în toamna lui 1965, după Congresul al IX-lea, când la primul lui drum la Moscova, când e un fel de prezentare a noului lider, merge cu o listă de vreo 17 cereri, printre care se află și tezaurul, dar și aceea ca acei cetățeni sovietici care se căsătoresc cu cetățeni români, în momentul în care își stabilesc domiciliul în România, să treacă la cetățenia română.”, afirmă invitata.

Lavinia Betea: „Iliescu a fost norocos”

În aceeași discuție, Lavinia Betea a vorbit și despre tatăl lui Ion Iliescu. Acesta a avut șansa de a reveni în România înainte de valul de represiune stalinistă din anii ’30. Mulți comuniști străini aflați atunci în Uniunea Sovietică au fost executați în timpul Marii Terori.

„Iliescu n-a știut atunci, dar a fost norocos. Și foarte norocos, mă gândeam după discuția cu dumneavoastră, că nu mă gândisem înainte ce norocos a fost tatălui când s-a întors în România în 1936-1937. Pentru că în perioada respectivă a fost perioada Marii Terori, în care aproape toți străinii comuniști care erau în Uniunea Sovietică au pierit în fața plutoanelor de execuție. Iar el, întorcându-se în țară, a fost din calea afară de norocos. Și mă gândeam că dosarele lor n-au fost trimise. Mă gândeam la norocul lui și cine știe dacă nu cumva plecase tot clandestin de prin Uniunea Sovietică. S-ar putea, zic eu, ca și excluderea din partid să fi fost în legătură cu niște astfel de fapte care sunt greu de înțeles în zilele noastre.”, spune ea.