Industrializarea României comuniste, făcută cu ingineri școliți la Moscova. Lavinia Betea explică procesul de pregătire a elitelor PCR

Lavinia Betea, în ediția emisiunii „Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache din 9 octombrie 2025, a explicat condițiile reale și contextul din perioada sovietizării în ceea ce privește posibilitatea tinerilor din România și alte țări din blocul sovietic de a pleca la studii în Uniunea Sovietică. Urmăriți aici, integral emisiunea Ai Aflat cu Ionut Cristache.

Lavinia Betea arată că procesul era riguros controlat și legat de necesitățile sociale și industriale ale epocii. România și alte țări sovietizate, precum Bulgaria, aveau o nevoie extremă de intelectuali tehnici și tehnocrați, pentru a susține un plan agresiv de industrializare conform modelului sovietic. Imaginea Moscovei era aceea a țării fanion a progresului și a științei, iar medicina sovietică era considerată cea mai avansată.

STRATEGIE China a scos la vânzare surplusul său de gaze naturale lichefiate. Cum a devenit Beijingul salvatorul de conjunctură pentru țările din Asia

22:36

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Atacurile europenilor la adresa NATO trebuie să fie mult diminuate. Nu-și dau seama la ce pericol se supun”

22:30

„Lumea își imaginează că acolo te duceai cum te duci astăzi la studii în străinătate, la Oxford sau eu știu, la Sorbona. Adică tu îți depui un dosar, dai o probă, dai un interviu, prezinți niște certificate și oamenii de acolo îți spun da, vino, plătești atâta sau nu plătești deloc și lucrurile se aranjează în sensul că tu intri în elita unor valori de nivel internațional. Nu era deloc așa. În primul și în primul rând, România și celelalte țări sovietizate mă refer la Bulgaria în principal aveau o formidabilă nevoie de intelectualitate, tehnică, de tehnocrați. Se puneau atunci niște chestiuni foarte acute de industrializare. Se copia planul sovietic de transformare a societății rusești în societatea sovietică și industrializarea era obiectivul de prim plan. Moscova în țările sovietizate avea imaginea țării fanion a progresului” , spune istoricul Lavinia Betea.

În cazul lui Ion Iliescu, trimis la Moscova în 1950, Betea afirmă că era puțin probabil ca el să fi împărtășit detalii despre condițiile aspre de studiu, însă acestea au fost semnificative și dificil de suportat pentru studenții străini.

„Ion Iliescu nu a povestit probabil că nu erau niște condiții atât de dure, cât pentru studentul local” , conchide Lavinia Betea