Legea care îl poate trimite acasă pe Dominic Fritz a intrat la vot în sesiune extraordinară la Senat. Plenul reunit miercuri a votat varianta actualizată a Legii ANI, L 464/2026, ca urmare a angajamentelor „asumate în cadrul PNRR, Componenta privind buna guvernanță, respectiv îndeplinirea Jalonului 431 – Adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea”.
Legea a fost adoptată cu 104 voturi pentru şi 8 împotrivă, 7 abţineri şi 2 care nu au votat și va ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Comisia juridică din Camera Deputaților a dat luni undă verde noului proiect al legii integrității, cu amendamentul PSD care ar urma să îl lase fără mandatul de primar al Timișoarei pe liderul USR, Dominic Fritz. PSD si AUR ar fi avut un acord tacit privind susținerea reciprocă a unor amendamente.
Proiectul legii integrității, jalon de 770 de milioane de euro în PNR, a trecut de votul Camerei Deputaților cu amendamentele PSD și AUR. 184 de deputați au votat pentru, doi au fost contra, 16 s-au abținut, iar 68 nu au votat. Legea ANI a fost adoptată miercuri de Senat – cameră decizională.
Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a trecut luni în Comisia juridică a Camerei Deputaților un amendament la legea reformei ANI ce prevede că persoanele găsite definitiv în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii – chiar dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a legii.
„Persoanelor față de care care, până la data intrării în vigoare a prezentei, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculate de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se arată în amendamentul introdus de PSD la Legea ANI.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că 122 de persoane se află „sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate”.
Conform ANI, 47 dintre acestea continuă să ocupe funcții pentru care completează declarații de avere și interese. Într-o astfel de situație se află și primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, despre care Înalta Curte a stabilit, în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese.
Legea este clar neconstitutionala pentru ca nu se poate aplica retroactiv si oricum in Romania conform Constitutiei se aplica pedeapsa cea mai blanda. Whatever cum s-ar spune. Dupa parerea mea problema este legata de atitudinea celui incriminat. In timp ce in alte vremuri sareau toti USR-isti sa isi dea demisia toata lumea si toti cei incompatibili, acum nu mai spun nimic. Problema este si la nivel de ONG-uri care cand era vorba de PSD tipau iar acum este ok
Nu, legea ANI cu amendamentul PSD cuprins in ea nu este „neconstituțională” doar pentru că verifică averi și incompatibilități din trecut. Asta e o confuzie clasică între retroactivitate și efecte pentru viitor.
Nu aplică sancțiuni retroactive, ci doar evaluează situații anterioare pentru a produce efecte juridice în prezent. Asta este perfect constituțional și a fost confirmat de CCR în mai multe decizii.
NU e retroactivă, pentru ca retroactivitatea înseamnă aplicarea unei sancțiuni pentru fapte care, la momentul comiterii lor, nu erau sancționate. ANI nu face asta.
ANI verifică:
-dacă ai avut incompatibilități în trecut,
-dacă ai avut conflicte de interese,
-dacă ai acumulat avere nejustificată.
Dar efectul (de exemplu, interdicția de a ocupa o funcție publică) se aplică de acum înainte, nu înapoi.
Asta se numește evaluare retrospectivă cu efecte pentru viitor, iar CCR a spus clar că este permisă.
Prin lege ANI nu sancționează fapte trecute, ci stabilește dacă persoana mai poate ocupa funcții publice.
Interdicția este administrativă, nu penală.
Nu se încalcă principiul neretroactivității, pentru că nu se pedepsește trecutul, ci se reglementează accesul viitor la funcții publice.
Confuzia apare pentru că oamenii cred că dacă ANI analizează ceva din trecut, automat e retroactiv. Nu e așa.
Exemplu simplu: dacă azi îți verifică banca tranzacțiile din 2020 ca să vadă dacă îți aprobă un credit, nu înseamnă că „aplică retroactiv regulile din 2026 asupra anului 2020”. Doar folosește informația trecută pentru o decizie prezentă. Exact asta face ANI prin lege.
Două concepte juridice utile dar diferite:
-Retroactivitate = aplicarea unei sancțiuni pentru fapte care nu erau sancționate la momentul comiterii lor.
-Aplicare imediată = legea se aplică de acum înainte, dar poate folosi date din trecut.
Legea ANI este în a doua categorie.
De ce unii spun că e neconstituțională? In 99,99% din cazuri din motive politice, nu juridice. E o temă recurentă: când ANI descoperă incompatibilități, persoanele afectate invocă „retroactivitatea”. Dar CCR a respins constant aceste argumente.
Legea modificată introduce o dispoziție tranzitorie:
„În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, autoritățile competente aplică prevederile prezentei legi pentru toate cazurile definitive de incompatibilitate și conflict de interese.”
Această frază este decisivă. Juridic această frază inseamna ca Legea ANI se aplică și cazurilor vechi, deja judecate.
Asta înseamnă că:
-nu se aplică doar pentru viitor,
-ci și pentru cei care au deja decizii ANI + hotărâri definitive.
Aici intră Fritz.
Pentru ca mendamentul PSD nu elimină interdicția ANI, ci doar o clarifică și o menține.
Asta înseamnă că:
a. interdicția rămâne,
b. se aplică și cazurilor vechi,
c. în 30 de zile trebuie pusă în aplicare.
Prefectul este obligat să aplice legea, sa-l demita pe Fritz, iar legea îi spune să o facă în 30 de zile.
Prefectul nu are putere discreționară, ci doar execută legea. Dacă nu o execută, intră în joc alte instituții, iar perfectul isi pierde functia pentru „refuz nejustificat de a emite un act administrativ obligatoriu”. Isi poate pierde si libertatea, pentru ca va răspunde penal dacă refuzul lui este intenționat, abuziv sau/și produce consecințe juridice grave.