Ne-am autofaultat de 770 milioane de euro. Doru Bușcu: Partidelor nu le-a păsat de legea salarizării/Vina e politică

Plouă cu acuze după eșecul confirmat de Nicușor Dan că România va pierde fonduri de 770 milioane de euro din PNRR. Principalul vinovat pentru acest lucru este chiar președintele, alături de partide, care au făcut în așa fel ca să nu poată fi trase la răspundere, a declarat jurnalistul și publicistul Doru Bușcu în emisiunea Ai Aflat! de joi. Urmăriți emisiunea integrală pe Youtube. 

Invitatul lui Ionuț Cristache a fost chestionat de moderator dacă declarațiile președintelui pot fi văzute ca o capitulare sau chiar fugă de răspundere.

EMISIUNI OFF The Record. Invitat: Victor Ponta, fost premier al României

16:14

TENSIUNI Statele baltice se pregătesc pentru agresiunea Rusiei. O scrisoare trimisă de comisarii UE ridică semne de îngrijorare

16:10

 Loading ...

Bușcu: Partidelor li s-a rupt

Doru Bușcu apreciază că, pe plan politic, răspunderea acestui eșec este într-adevăr a lui Nicușor Dan, care nu a reușit să convingă partidele să ajungă la un consens. Însă, o vină mare o poartă chiar partidele, care nu au făcut eforturi serioase să negocieze pe legea salarizării. 

„Politic, vina integrală este a lui, pentru că n-a putut să gestioneze. Adică ești președinte, nu ai fost în stare să aduci parteneri la masă? Să îi aduci la un acord, pe un punct strategic. Invers văzând lucrurile, partidelor li s-a rupt de toată această poveste cu salarizarea. E o lege care trebuia gândită, construită, clădită în timp. Nu i-a interesat”.

Nu există „responsabilitate măsurabilă”

În altă ordine de idei, a completat redactorul-șef Cațavencii, adoptarea legii pe repede înainte risca să producă mai multe daune decât banii încasați din PNRR.

„Acum în al 13-lea ceas, era și greșit să faci o lege care poate pe termen lung să producă pagube mai mare decât banii ăia. Banii ăia lovesc direct în deficit. Așa că s-ar putea ca la următoarea evaluare, junk să fie un lucru pe care să ni-l dorim. Să nu fim la double junk. E o vină politică care nu atrage responsabilitate măsurabilă. Atrage ceea ce se cheamă responsabilitate politică. Adică nu ne mai votați, poporul are memorie scurtă, poate ne votați iarăși. Și lucrurile rămân așa”. 

Restanți la audit

Această criză este posibilă întrucât partidele recurg la un truc abil, fiecare guvernare omite să facă un audit la finalul mandatului. În consecință, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru acest gen de fiasco.

„Aici e un mare defect pe care noi îl metabolizăm. Îl adoptăm și îl păstrăm împreună în continuare în tradiția politică. Și anume, nu facem auditul. S-a încheiat o guvernare, nu spune nimeni, bun, unde sunt banii boierule? Hai să vedem. Am făcut aceste datorii uriașe. Avem infrastructura sau avem investițiile care să întoarcă acești bani? Pentru că ideea de a face dezvoltare merge mână în mână cu un deficit mai mare. Cu condiția ca banii de care te îndatorezi să îi pui într-un mecanism care generează bani. Care generează prosperitate. Care generează un feedback financiar. Nu e așa. Nefăcându-se acest audit, se consacră o tradițiie. De la un partid la altul, de la o coaliție la alta, de la un mandat la altul. Ca nimeni să nu răspundă. Și dacă nimeni nu răspunde, nimănui nu-i pasă”.