Va sacrifica Donald Trump „HARTA Republicii Moldova” pentru o înțelegere cu Rusia? Opinia unui fost diplomat moldovean la Washington

Pe 3 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova vor decide între două direcții geopolitice majore. Maia Sandu, actualul președinte pro-european, își dispută mandatul cu Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de facțiuni pro-ruse. La doar două zile distanță, pe 5 noiembrie, Statele Unite vor desfășura propriile alegeri prezidențiale, în care Donald Trump, candidatul republican, speră să revină la Casa Albă. Întrebarea care se conturează pentru Republica Moldova este cum ar aborda Donald Trump, dacă ar câștiga alegerile, relațiile SUA cu această regiune strategică, aflată la granița dintre Est și Vest.

Influența rusă în Republica Moldova a fost complexă și adânc înrădăcinată, trasând profund identitatea, economia și politica regiunii de-a lungul secolelor. Aceasta își are originea în perioada în care Basarabia a fost anexată de Imperiul Țarist în 1812. Ulterior, după Al Doilea Război Mondial, Moldova a devenit parte a Uniunii Sovietice, iar această etapă a lăsat o moștenire adâncă, atât în structurile administrative, cât și în identitatea culturală și lingvistică a regiunii.

FLASH NEWS Americanii Hall și Woodford au câștigat Nobelul pentru Economie. Teoriile lor sunt utilizate în prezent de guverne și de băncile centrale

16:53

FLASH NEWS Luca Niculescu a negociat și cu grupul suveranist PACE – Întâi România: Am avut o discuție foarte aplicată pe idei de programul de guvernare

16:52

Alegerile din Republica Moldova: între Est și Vest

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu multiple provocări, atât interne, cât și externe. Printre acestea se numără procesul de integrare europeană, gestionarea relațiilor cu Federația Rusă – în special în contextul conflictului din Transnistria – necesitatea implementării reformelor economice și sociale, precum și eforturile continue de combatere a corupției.

În cazul în care Stoianoglo ar câștiga alegerile, politica externă a Moldovei ar putea reveni pe o traiectorie orientată către Rusia.

„Nu cred că pe candidatul Trump îl interesează, în vreun fel, dinamica opțiunilor noastre pro-europene sau pro-rusești.

Dânsul vede teatrul de acțiuni diplomatice sau militare pur tranzacțional; orice amenințare reprezintă, în primul rând, o sursă de inspirație pentru oportunități economice sau pentru lipsa acestora.

Din punctul ăsta de vedere, să nu ne amăgim, nu există niciun interes al unei Case Albe conduse de Donald Trump în a gratifica, a oferi beneficii unei conduceri, pro-europene sau mai puțin pro-europene”, a spus fostul ambasador.

În viziunea lui Igor Munteanu, Donald Trump ar fi dispus să caute o înțelegere cu Rusia pentru încetarea conflictului din Ucraina, considerând războiul drept un obstacol în calea oportunităților economice.

Totul depinde de formatul prin care dânsul vede că ar putea să ajungă la o înțelegere cu Vladimir Putin pentru oprirea războiului și pentru diminuarea costurilor, deoarece războiul declanșat de Federația Rusă contra Ucrainei, din punctul lui de vedere, este de fapt un cost — o ratare de oportunități de comerț sau de schimburi de bunuri cu statul rus. Acest lucru cred că este îngrijorător pentru foarte multă lume care încearcă să plaseze statele noastre într-o zonă a intereselor de democratizare, de transformare prin consolidarea instituțiilor care servesc cetățeanului, a menționat el.

Potrivit fostului ambasador, „ochelarii democrației autoritarisme” nu există printre oamenii care sunt apreciați sau promovați de către candidatul Donald Trump.

Abordări diferite în politica externă: Trump vs. Harris

Igor Munteanu a comparat abordările lui Donald Trump și ale Kamalei Harris, vicepreședintele în exercițiu, spunând că o administrație Harris ar continua linia democraților de sprijinire a valorilor transatlantice și a țărilor mici care aspiră la independență față de influența rusă.

Harris continuă sau ar putea să continue într-o bună măsură prioritățile democraților; asta înseamnă Barack Obama, asta înseamnă Clinton, asta înseamnă un anumit trend al școlilor de gândire democratice, influențate și de către importante think tank-uri, de exemplu CEPA, Atlantic Council, care întotdeauna au gravitat oarecum în jurul temelor importante după al Doilea Război Mondial pentru Statele Unite: dialog transatlantic, incluziunea tuturor națiunilor mici care luptă pentru suveranitate și independență de Rusia. Deci, trasarea unor anumite frontiere democratice, nu exact frontiere, granițe coloniale, a explicat fostul ambasador.

În schimb, Donald Trump, aliniat mai puțin cu tradiția republicană clasică, pare să favorizeze un model izolaționist.

În școala pe care o acceptă Trump, care nu este cel mai bun exponent al republicanilor, există falii, adică rupturi ideologice semnificative între grupul lui și școlile tradiționale republicane, între Heritage Foundation și celelalte grupuri care alimentează ideologic curentul Republican și care întotdeauna au avut respect pentru acordurile de liber schimb, pentru dezvoltarea comerțului, pentru investiții din toată lumea.

Pe când Trump a pus piciorul în prag și a spus „Noi suntem amăgiți, toată lumea profită de noi, toată lumea vrea să ne ia bucățica” din ceea ce reprezintă modelul nostru de guvernare, a continuat el.

O nouă ordine mondială în viziunea „America First”

Igor Munteanu a precizat că „America First” va devini nu doar un slogan, ci un principiu activ, ce exclude angajamentele ferme față de aliați.

„America First” – asta a fost sloganul central al campaniei anterioare, va reveni probabil în forță într-o viitoare administrație Trump 2. Și cred că subiectul, democrație sau angajament pentru Europa, va fi mult mai diminuat și ne va lăsa într-un fel de autonomie strategică, în gândirea franceză, în care va trebui să ne descurcăm, să ne apărăm elementele de suveranitate cu forțele proprii sau cu forțe colective, a detaliat fostul diplomat.

Ucraina și Rusia – marile teme absente ale campaniei electorale americane

În contextul campaniei electorale din SUA, Igor Munteanu a observat o absență notabilă a temelor de politică externă, mai ales în ce privește sprijinul pentru Ucraina și atitudinea față de Rusia.

„Informațiile pe care noi le culegem din presă vorbesc despre o dispută internă foarte puternică între democrați și republicani, cu foarte puține accente de politică externă. De exemplu, disputa acum este pe economie, dreptul la avort, emigrație – astea sunt temele de bază.

Nu există nimic care ar putea să vorbească despre asumarea unor planuri Marshall — nu știu, doi, trei, patru — pentru Ucraina. Acest element de plan pentru Ucraina nu există în campania electorală. Marele absent în campania electorală este atitudinea SUA față de Federația Rusă.

Deci, cineva abordează tranzacțional promovarea ideii că te poți așeza la aceeași masă cu Vladimir Putin, să bei ceai și să ai satisfacția unui câștig, iar cealaltă parte, grupul democraților, își dorește o anumită continuitate, un status quo asupra politicilor pe care le-a avut până acum, ceea ce înseamnă, de fapt, tot o gândire inerțială.

Războiul ia turnuri noi, se discută în mai multe capitale ale lumii planuri de pace «peste capul ucrainenilor». Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze și pe noi, și pe cei care vor rămâne la timona busolei strategice europene”, a concluzionat Igor Munteanu.

Sursa foto: Shutterstock

CITEȘTE ȘI:

Sandu vs. Stoianoglo, un vot marcat de CONTRADICȚII paradoxale. „Moldova este departe de a fi unidimensională, în alb-negru sau simplă”

Donald Trump: „Uniunea Europeană va trebui să PLĂTEASCĂ un preț mare”