2018, anul DESECRETIZĂRII protocoalelor. SCANDALURI care au dat sistemul JUDICIAR peste cap

Redactor:
Mihaela Gidei
2018, anul DESECRETIZĂRII protocoalelor. SCANDALURI care au dat sistemul JUDICIAR peste cap
Dacă privim 2018 în retrospectivă, constantăm că a fost un an tumultuos pentru sistemul juduciar din România, în mare parte din cauza desecretizărilor protocoalelor. Vezi scandalurile și efectele publicării protocoalelor în 2018.

În primăvara anului 2018, Serviciul Român de Informații desecretiza primul protocol dintr-o serie lungă de astfel de documente controversate încheiate cu diverse instituții din sistemul judiciar. Procedura de desecretizare fusese cerută de ministrul Justiției Tudorel Toader și de premierul Viorica Dăncilă, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcționarea României ca stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, precum și poziția oficială exprimată de Administrația Prezidențială”.

Este vorba despre protocolul secret semnat în anul 2009 cu Parchetul de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție, document ce s-a constituit într-un preambul al unei perioade care se anunța a fi complicată pentru justiția românească. Asta pentru că, potrivit președintelui Comisiei de control a activității SRI, nu mai puțin de 65 astfel de protocoale erau în vigoare, la finalul anului 2017, între SRI și instituțiile statului și nu mai puțin de 52 de instituții aveau încheiate astfel de documente pentru protejarea datelor.

De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Ovidiu Marincea, spunea la acea vreme că SRI-ul are protocoale încheiate și cu alte instituții ale statului, cum ar fi CNAS, Agenția de Plăți și Inspecție Socială, AJOFM, Inspecția Muncii sau Ministerul Culturii.

Protocolul din 2009 dintre SRI și Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar și constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor, timp de 7 ani.

Documentul a fost semnat de procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi la acel moment, și fostul director al SRI, George Maior. În calitate de prim-adjuncți, au semnat documentul și procurorul Tiberiu Nițu și Florian Coldea, din partea SRI. Printre obiectivele cooperării în baza acestui protocol se numărau, printre altele, „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art. 2”. Articolul 2 arăta că părțile, respectiv SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cooperează, potrivit competentelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii.

Reacțiile și acuzațiile la acest articol nu au întârziat să apară, atât din mediul judiciar, cât și din cel politic, procurorii fiind, prin declarații publice, criticați pentru colaborarea cu ofițerii serviciului secret.

Pe atunci procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, după desecretizare, că în protocolul semnat cu SRI nu există noțiunea de „echipă mixtă”, ci „echipă comună”, iar ofițerii Serviciului nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau niciun fel de activități în cadrul dosarului penal, ci doar activități tehnice.”Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferență între colaborare și cooperare -n.r.). A doua noțiune care creează confuzie, nu există noțiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noțiunea de echipă mixtă. (…) Ofițerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activități în cadrul dosarului penal, ci pur și simplu doar activități tehnice, prevăzute de lege”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Apoi, un protocol secret din 2012 între SRI, DNA, Parchetul ICCJ, Ministerele Justiției, Finanțelor și Interne, prin care era monitorizat ANAF și MAI, cu obiectul de combatere a evaziunii fiscale a fost prezentat în spațiul public. Documentul se numea „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale” și era încheiat în ianuarie 2012, iar în introducere se arăta că a fost încheiat în baza unei hotărâri CSAT din anul 2010. „Monitorizarea contribuțiilor cu potențial de evaziune și fraudă fiscală ridicat, a societăților comerciale nou înființate, clarificarea aspectelor practice rezultate în ultima perioadă din activitatea de colectare a taxelor și impozitelor și itensificarea cooperării interinstitușionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituțiile de aplicare a legii cu atribuții în domeniu și realizarea acțiunilor comune pe cele nouă domenii prioritare de intervenție, impun adoptarea de măsuri conjugate ale instituțiilor de aplicare a legii nominalizare de HCSAT 69/2010”, era una dintre prevederi.

Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruța Kovesi, procuror general la acea vreme, Constantin Traian Igaș, ministru al Internelor de atunci, George Maior, director al SRI, Gheorghe Ialomițeanu, ministru al Finanțelor, iar în locul lui Cătălin Predoiu este semnătura Alinei Bica.

În baza acestui „Plan de măsuri”, SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliției Române. Protocolul menționa și realizarea unui grup de lucru interinstituțional format din Constantin Igaș, ministru de Interne, Laura Codruța Kovesi, procuror general, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, Sorin Blejnar, președintele ANAF, Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiției. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunța atunci, într-un răspuns pentru agenția de presă MEDIAFAX, că se reevaluează Planul Național Comun de Acțiune (PNCA) din 2010 în urma căruia a fost semnat protocolul din 2012 cu SRI, Ministerul Finanțelor, Ministerul Public și al Justiției, prin care era monitorizată ANAF. O concluzie a acestei reevaluări nu a fost încă prezentată opiniei publice de către autorități.

Iar efectele desecretizării acestor protocoale nu au întârziat să apară în instanțele românești. În vizorul opiniei publice s-a aflat o decizie de achitare după ce interceptările dintr-un dosar, obținute prin protocolul Parchetul General-SRI, au fost anulate. Magistrații de la Curtea Militară de Apel București au achitat definitiv un subofițer de la Jandarmeria Bihor, pentru luare de mită, pentru că interceptările care au stat la baza condamnării din primă instanță și care au fost obținute în baza protocolului PÎCCJ-SRI sunt nule, în motivare fiind criticate și echipele mixte.

Protocoalele au creat agitație și în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care este, potrivit legii, garantul independenței justiției. Declasificarea tuturor protocoalelor a fost și pe agenda Consiliului, instituția luând decizia să ceară parchetelor și instituțiilor judiciare o evidență a protocoalelor încheiate. CSM a primit răspunsuri de la instanța supremă, Inspecția Judiciară.

În acest context, Consiliul a cerut Inspecției Judiciare un control amplu la toate parchetele din țară, pentru a afla cum au aplicat procurorii dispozițiile protocolului cu Serviciul Român de Informații.

Ulterior însă, s-a aflat că și CSM încheiase un astfel de protocol cu Serviciul Român de Informații. Este vorba de documentul încheiat în anul 2012 de Alina Ghica, președintele Consiliului de la acel moment și de George Maior. Scopul protocolului era asigurarea independenței și înfăptuirii justiției, precum și contracararea vulerabilităților care pot afecta ordinea de drept.

Iar reacțiile nu au întârziat să apară, în condițiile în care, spuneau asociațiile de magistrați, Consiliul este cel care trebuie să vegheze ca justiția să fie înfăptuită în instanțe într-o manieră care să respecte prevederile legale, nefiind loc pentru „înțelegeri pe lângă lege” cu Serviciul Român de Informații. Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), a condamnat public protocolul și Consiliul Superior al Magistraturii, susținând că vechiul CSM a predat justiția SRI-ului și și-a compromis rolul constituțional. Magistratul a acuzat că membrii CSM au dat drept Serviciului Român de Informații „să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcțiile de la vârful sistemului judiciar”.

Fostul președinte al CSM, Alina Ghica, a spus însă că demersul a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informații către SRI. „În 2012, nu toți magistrații puteau avea acces la informațiile clasificate, pentru că era necesară obținerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 – un lucru extrem de important – Serviciul Român de Informații era – și este în continuare – autoritatea desemnată de Securitate pentru protecția inclusiv fizică a informațiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeți că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecția fizică a informațiilor clasificate”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul președinte al CSM, la scurt timp după ce a fost desecretizat protocolul.

Și protocoalele secrete au continuat să apară. Serviciul Român de Informații a declasificat, în luna iunie, un alt protocol, cel încheiat de data aceasta cu Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție. Documentul cuprindea cadrul legal pentru gestionarea informațiilor din procedurile de emitere a mandatelor de securitate națională. Protocolul avea șase pagini și era semnat de directorul SRI de la acea vreme, George Maior, de Laura Codruța Kovesi în calitate de procuror general la acel moment și de fostul președinte al instanței supreme, Nicolae Popa. Cel din urmă a declarat în public că semnătura de pe document este a sa, însă nu își amintește să fi semnat un astfel de document. La acel moment, actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a luat decizia să sesizeze Parchetul General, pentru a fi lămurite lucrurile. Procurorii nu au anunțat cum s-a finalizat această cercetare, dacă ea a fost finalizată.

În luna octombrie, și Inspecția Judiciară a anunțat că încheiase un protocol cu Serviciul Român de Informații și l-a publicat. Protocolul încheiat în 2016 prevedea modalitatea de cooperare dintre instituții și modul în care Inspecția se obligă să raporteze Serviciului cum a folosit datele primite, instituția ocupându-se cu cercetarea posibilelor abateri disciplinare săvârșite de procurori și judecători. Semnatarii protocolului erau Lucian Netejoru, inspectorul șef al Inspecției Judiciare și fostul prim- adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, în anul februarie 2016. Iar avizele de legalitate din partea celor două instituții erau date de fostul inspector șef adjunct Gheorghe Stan și fostul șef al Direcției juridice din SRI, Dumitru Dumbravă. Protocolul arăta modalitatea de colaborare dintre instituții și cum Inspecția Judiciară trebuie să anunțe ce a făcut cu informațiile primite.

Documentul a fost criticat din nou extrem de dur de asociațiile de magistrați, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România acuzând că, prin protocolul cu Serviciul Român de Informații, Inspecția Judiciară „permitea acestuia verificarea judecătorilor și procurorilor care ar fi putut săvârși abateri disciplinare”. Dana Gîrbovan mai avertiza că activitatea de „prevenire” a abaterilor disciplinare nu putea însemna altceva decât că SRI supraveghează „preventiv” judecătorii și procurorii, îi monitorizează pentru a se asigura că aceștia nu uită că sunt „în slujba statului” și că „servesc statul român. Și reprezentanții societății civile în CSM s-au arătat profund indignați de prevederile protocolului încheiat între SRI și Inspecția judiciară, precizând că există suspiciuni privind supravegherea magistraților de către serviciile de informații și după desființarea SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție -n.r.)

Inspecția Judiciară a anunțat însă că nu a solicitat și nu a transmis SRI-ului date și informații în baza acestuia și că în acea perioadă nu a fost vreo cercetare disciplinară urmare a datelor Serviciului.

Ultimul protocol care a generat chiar declanșarea de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este protocolul din 2016, o continuare al celui 2009. Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public și una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeași zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

Augustin Lazăr, procurorul șef al României a ieșit public să anunțe că protocolul cu numărul 09472 (cel secret), pe care l-a semnat în data de 8 decembrie 2016 este unul perfect legal și a fost necesar pentru sesizarea parchetului cu privire la infracțiunile constatate de SRI și comunicarea de informații în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea națională, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I. și ale Codului de procedură penală.

Însă efectele acestui protocol nu au întârziat să apară. Consecința cea mai importantă este procedura de revocare a procurorului general declanșată de Tudorel Toader. „Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție! (…) În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016″, anunța Tudorel Toader.

Chiar dacă Secția pentru procurori a avizat negativ propunerea de revocare, ministrul Justiției a mers mai departe cu demersul și a transmis solicitarea de revocare președintelui Klaus Iohannis. Însă lucrurile s-au complicat. În prezent, instanța are pe rol dosarul prin care Augustin Lazăr a cerut suspendarea revocării, însă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să decidă cine are competența de a-l judeca: Alba Iulia sau București.

Tot în contextul protocoalelor, Tudorel Toader a anunțat în luna august că vrea să propună o ordonanță de urgență pentru revizuirea sentințelor date pe protocoale sau interceptări ilegale. Anunțul său a stârnit rumoare în mediul juridic, cei mai mulți profesioniști ai dreptului fiind de părere că intenția lui Tudorel Toader este sortită eșecului. Anunțul ministrului Justișției nu s-a concretizat însă de atunci.

Decizii în privința protocoalelor ar trebui să se ia și la foruri mai înalte, dar sunt amânate. Curtea Constituțională a amânat sesizările președintelui Klaus Iohannis, Opoziției și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor aspecte din Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informații.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, adoptat de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

 

Inchide