Achizițiile publice ar putea fi supuse unor obligații ecologice

APE acoperă domenii precum achiziția de clădiri și echipamente eficiente energetic, hârtie reciclată, echipamente ușor de reciclat, mijloace de transport nepoluante, alimente ecologice pentru cantine, energie electrică din surse regenerabile, sisteme de răcire și încălzire ecologice etc.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociația „Salvați Dunărea și Delta” și Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) au inițiat Parteneriatul pentru dezvoltare durabilă și Comunitateadurabila.ro în vederea adoptării unei Legi a Achizițiilor Publice Ecologice (verzi). Un astfel de proiect, prin care s-ar impune alegerea produselor verzi în achizițiile publice, a fost elaborat de ONG-uri și Ministerul Mediului, în prezent fiind consultați alți factori interesați – autoritățile, producătorii, societatea civilă.

Astfel, s-a constituit la minister un Consiliu pentru achiziții publice ecologice, prezidat de ministrul Mediului Rovana Plumb și din care mai fac parte, printre alții, consilierul premierului Dante Stein și Costel Popa de la Ecopolis, care să coordoneze toate aceste consultări pentru definitivarea proiectului, a anunțat vineri secretarul general al MMP Mircea Popa, în cadrul conferinței „Achiziții verzi pentru dezvoltare durabilă”, organizată de Comunitateadurabila.ro în Capitală.

ECONOMIE Supermarketul în care 1 kg de roșii românești costă 58 lei. Reacția APC România

08:24

MEDIU Spectacol la malul Mării Negre: zeci de lebede, vedetele plajei din Eforie

08:19

La întâlnire a participat și Dan Lucian Vlădescu, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), care a pledat pentru completarea legislației pentru achiziții verzi cu componente de ordin economic și social.

„Trebuie să încercăm să creăm niște mecanisme paralele prin care această lege să aibă beneficii pe mai multe domenii. (…) Oamenii nu sunt atât de atenți la chestiunea de mediu, sunt mai atenți la problemele legate de economie, la factorul social”, a arătat Vlădescu, adăugând că ar trebui consultat Ministerul Economiei pentru crearea unor centre de producție, care ar asigura și locuri de muncă, pentru aceste achiziții verzi. „De ce nu facem aici becuri ecologice?”, a spus Vlădescu, arătând că, de multe ori în achiziția produselor ecologice, se pune problema rentabilității, mai ales dacă acestea trebuie aduse de la distanță, și atunci se consumă carburant.

Potrivit lui Costel Popa, în consiliul constituit la nivelul Ministerului Mediului vor fi discutate, pe lângă proiectul de lege, și un plan național de acțiune privind achizițiile verzi, alături de aspecte ca dezvoltarea instituțională, cercetarea și parteneriatele care s-ar putea încheia cu țări mai evoluate din acest punct de vedere ca Olanda și Suedia.

Potrivit unui raport elaborat de Comunitateadurabila.ro, în statele UE se cheltuiesc anual 2,3 trilioane de euro pentru achiziții de bunuri și servicii din bani publici, iar Comisia Europeană a stabilit ca țintă pentru 2010 ca jumătate dintre aceste achiziții să fie ecologice. Ținta nu a fost atinsă la nivelul UE, unde proporția achizițiilor publice ecologice (APE) a atins 38 la sută, însă unele țări – Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia au atins și chiar au depășit procentul propus.

Datele obținute de Comunitateadurabila.ro prin sondaj de la 17 instituții și autorități publice, în cadrul unei analize realizate pentru CE în perioada 2009 – 2010, arată că în România s-a folosit cel puțin un criteriu APE în cazul a 26 la sută din valoarea contractelor.

ONG-urile propun ca autoritățile publice să crească de la an la an cu câte o zecime procentul reprezentant de achizițiile verzi din totalul valorii achizițiilor publice, de la minim zece la sută pentru 2013, la minim 40 la sută în 2016.

Societatea civilă mai arată că, în România, aproape 20 la sută din PIB se cheltuiește pe achiziții publice, mai mult decât media în UE, care este de 16 la sută, administrația publică românească având așadar o putere de cumpărare considerabilă, ce poate fi folosită pentru a alege bunuri și servicii care protejează mediul și contribuie la o dezvoltare durabilă.

În cadrul Parteneriatului pentru dezvoltare durabilă, ONG-urile implicate au făcut și o simulare pentru a determina ce economie s-ar realiza dacă în toate proiectele POSDRU s-ar folosi numai hârtie reciclată, rezultatul fiind 21 de milioane de euro, sumă cu care ar putea fi implementate prin șapte proiecte de reconversie profesională și integrare în muncă a unui număr semnificativ de persoane dezavantajate.