Adevărul despre „zăpada neagră” a Dianei Buzoianu. Ministra Mediului este contrazisă și ridiculizată de fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, ex-USR-ist. „Nu e vorba despre poluarea în sine a aerului, pentru că n-a nins cu praf saharian zece zile peste București”

Pentru Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, Apelor și Pădurilor, zăpada neagră care a fost văzută pe străzile din București reprezintă un „simbol al poluării” din Capitala României. Ca ministru al Mediului, Diana Buzoianu ar fi trebuit să ofere, totuși, o explicație argumentată, nu una simplistă, însă este și cu strategia „la purtător”. A mai anunțat că numărul stațiilor de monitorizare a calității aerului va fi crescut și că poluarea din București este o, totuși, „moștenire” a trecutului.

• Ministrul Mediului a spus că toți primarii sunt obligați prin legislația europeană să adopte planuri de gestionare a poluării aerului.
• Totuși, Bucureștiul nu are un astfel de plan de peste 10 ani, iar România se află în procedură de infringement pe acest subiect.

Dincolo de calitatea aerului din București, unde „îmbunătățirile” sunt așteptate de multă vreme, însă deocamdată totul se rezumă la declarații de intenții și la planuri, problema „zăpadă neagră” s-a transformat într-un subiect de maxim interes național, iar explicația simplistă a Dianei Buzoianu nu a mulțumit pe nimeni.

Mai mult, Octavian Berceanu – fostul comisar general al Gărzii de Mediu – a explicat, în detaliu, în exclusivitate pentru Gândul, toată această situație controversată.

Diana Buzoianu: „Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă, în apă și în sol, ajunge în plămânii noștri”

Din declarația dată de ministrul userist al Mediului, motivul pentru care zăpada din București a devenit neagră este poluarea. Zăpada e albă la Poiana Brașov, la Sinaia sau la Rînca, dar bucureștenii au parte de zăpadă neagră după câteva zile de ninsoare.

Diana Buzoianu pare a nu avea niciun dubiu din acest punct de vedere și, suplimentar, a informat pe toată lumea că poluarea ajunge și în plămâni. Totul se transformă într-o „descoperire” de proporții a ministrului userist al Mediului, similară cu descoperirea apei calde sau a ploii care curge de sus în jos și nu invers.

Șefa de la Mediu a mai precizat și nu vedem „poluarea” în fiecare zi, dar este un „inamic tăcut”.

„Stați o secundă. Dacă această poluare nu ajunge pe zăpadă, în apă și în sol, ajunge în plămânii noștri. Înainte să ne intereseze că ajunge în sol, în apă, în plămâni și mai știu eu pe unde, în canalizări, ea – această poluare – ajunge în plămânii noștri, doar că n-o vedem în fiecare zi, acesta este un inamic tăcut pe care noi nu îl vedem în fiecare zi. De-aia este importantă respectarea legislației mediului”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, la Digi 24.

Octavian Berceanu: „Nu e vorba despre poluarea în sine a aerului, pentru că n-a nins cu praf saharian zece zile peste București”

În exclusivitate pentru Gândul, Octavian Berceanu – fost comisar general al Gărzii de Mediu, fost USR-ist – a devoalat, punctual, misterul „zăpada neagră” din București, și a explicat cum s-a ajuns la o astfel de situație pe care Diana Buzoianu – ministrul USR al Mediului – a argumentat-o simplist.

„Marele subiect e destul de simplu. Praful se amestecă, treptat, cu scurgerile de ulei, cu particule din plăcuțele de frânare, cu tot ce mai curge – compuși organici volatili de pe țevile de eșapament – și tot amalgamul acesta se amestecă și intră în porozitatea carosabilului.

• În general, avem smoală pe carosabil, iar smoala este este destul de poroasă și absoarbe aceste particule.
• Particulele, în mod normal, s-ar curăța prin folosirea unor solvenți și spălarea străzilor, nu doar prin măturare sau spălare doar cu apă, pentru că acea grăsime nu poate fi spălată doar cu apă.
• Mizeria ar fi scoasă prin folosirea unor solvenți. Dar mizeria a rămas cu anii blocată acolo, în porozitatea asfaltului. Pătrunderea apei și procesul de îngheț – dezgheț a scos toată această mizerie la suprafață.

Când ai dezgheț pe timpul zilei și ai circulație pe șosea, iar anvelopele de iarnă ridică foarte mult apa – picături foarte fine de mizerie – și ai și vânt, toate lucrurile astea sunt aruncate de pe carosabil pe marginea străzilor și pe zona pietonală.

Așa apare zăpada aceea neagră. Nu maro de la praf, în mod special, ci neagră de la particulele strânse în asfalt.

Apa – în timpulul procesului de îngheț – dezgheț – a săpat în astfalt, chiar și bucăți microscopice de bitum sunt scoase, roțile mașinilor le-au aruncat în aer, vântul le-a spulberat pe margine.

Din punct de vedere chimic, toată mizeria asta era strânsă molecular și făcea priză cu bitumul, produs derivat al petrolului.

Nu e vorba despre poluarea în sine a aerului, pentru că n-a nins cu praf saharian zece zile peste București. Mizeria vine din porozitatea bitumului, unde s-a strâns.

Și mai este o explicație. Toată această mizerie s-a depus în porozitatea cimentului de pe blocuri – un burete care ține poluare – și s-a întâmplat același proces. Când s-a dezghețat și a bătut vântul, toată mizeria a fost aruncată peste zăpada albă”, a declarat Octavian Berceanu, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ion Cristoiu: „În cazul de față nu e vorba că nu avem contacte să îl îmbunăm pe Trump. Noi nu am avut informații despre părerea americanilor”
• Grindeanu îi transmite lui Bolojan: „Dacă îți dorești să ai partener PSD-ul, trebuie să ai în acest buget și viziunile de stânga”
• Cea mai mare greșeală a românilor care țin post. Medicii vorbesc despre adevărate capcane alimentare care trebuie evitate în această perioadă
• Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor speciale. „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată”
• Arhimandritul Metodie, prins beat la volan, a fost condamnat definitiv. „A sfidat autoritatea statului”