Nelu Barbu
01.02.2018
Știri

Anunț neașteptat al DNA. Șapte foști miniștri scapă de acuzațiile din dosarul Microsoft. Numele grele pentru care faptele s-au prescris

Anunț neașteptat al DNA. Șapte foști miniștri scapă de acuzațiile din dosarul Microsoft. Numele grele pentru care faptele s-au prescris
Detalii pe Gândul

Direcția Națională Anticorupție anunță că pentru majoritatea acuzaților din dosarul Microsoft faptele s-au prescris, așadar, a fost luată decizia clasării acuzațiilor formulate pe numele acestora. Printre cei care scapă de acuzații se numără foștii miniștri Ecaterina Andronescu, Daniel Funeriu, Dan Nica și Mihai Tănăsescu.

„La data de 08 ianuarie 2018, față de ANDRONESCU ECATERINA, ministrul Educației și Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educației, Cercetării și Inovării în perioada 2008-2012, TĂNĂSESCU MIHAI-NICOLAE, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004 șiMIHĂILESCU PETRU ȘERBAN, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, s-a dispus soluția clasării conform art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de Procedură Penală, întrucât în cazul infracțiunilor reținute în sarcina lor (constând în inițierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme în contextul menționat mai sus) s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.” se arată în comunicatul DNA

Tot prescripția este motivul pentru care au fost retrase acuzațiile și pentru Dan Nica, Adriana Țicău și Alexandru Athanasiu.

„De asemenea, în acest dosar, s-a dispus clasarea cauzei față de următorii:

– NICA DAN, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în perioada 2000 – iulie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

– ȚICĂU SILVIA ADRIANA, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la același minister, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

– ATHANASIU ALEXANDRU, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.” se menționează în documentul citat. 

De aseemena, procurorii au renunțat și la alte acuzații pe numele lui Șerban Mihăilescu, întrucât nu au reușit să adune probe care să susțină acuzațiile formulate.

„În cazul lui MIHĂILESCU PETRU ȘERBAN s-a mai dispus soluția clasării față de alte fapte, conform art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de Procedură Penală, întrucât în cauză nu au rezultat probe din care să reiasă că, în baza influenței pe care ar fi avut-o, a asigurat încheierea unui contract de închiriere licențe IT în condițiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers și derularea acestuia în bune condiții. De asemenea nu au existat probe din care să reiasă că suspectul ar fi primit de la aceeași societate foloase necuvenite (sume de bani), o parte din ele fiind virate în contul unor societăți de tip off-shore cu titlu de consultanță și asistență tehnică”, precizează procurorii.

În cazul lui Daniel Funeriu, decizia clasării a fost luată în luna septembrie a anului trecut, pentru că acuzațiile formulate pe numele său nu se susțin.

„Prin același rechizitoriu (din 12 septembrie 2017 – n.r.), față de FUNERIU PETRU – DANIEL, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2009 – 2012, s-a dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”), întrucât semnarea de către acesta a „Notei privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli”, nu era de natură să producă efecte juridice, aceasta fiind întocmită în „scopul exclusiv al raportării și al informării cu privire la evoluția procesului de soluționare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice și/sau a actelor normative”, se arată în comunicatul DNA. 

În ceea ce îi privește pe Claudiu Florică și Dinu Pescariu, acuzați de spălare de bani, aceștia au fost trimiși în judecată, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului București.

Reacția procurorului care a instrumentat dosarul Microsoft

Procurorul de caz, Mihaiela Iorga, spune că nu are ce să își reproșeze în legătură cu modul în care a condus ancheta, adăugând că „ar fi trist să clasezi cauza pentru dorința de a face rău cuiva”

„Prescripția trebuie să știi să o calculezi și trebuie să stabilești corect momentul consumării infracțiunii, momentul epuizării infracțiunii. Ce să-mi reproșez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu știu ce s-a întâmplat și nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorința de a face rău cuiva”, a declarat, la solicitarea Mediafax, Mihaiela Iorga.

În comunicatul DNA, remis joi, se arată că, în iulie 2017, Laura Codruța Kovesi a a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări în legătură cu modul în care procurorul a instrumentat acest caz.

„În legătură cu împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză (mediatizată prin comunicatul nr 1342/VIII/3 din 26 septembrie 2014), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor”, mai precizează DNA.

Conflictul Mihaiela Iorga – Laura Codruța Kovesi

În iulie 2017, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut revocarea Mihaielei Moraru Iorga pentru că „nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului șef al Secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate”. Mai exact, este vorba despre un denunț pe care procurorul l-ar fi primit prin intermediul aplicației whatsapp, scrie Mediafax.

Procurorul a acuzat-o atunci pe Laura Codruța Kovesi că a făcut presiuni pentru reținerea Elenei Udrea, „chiar și pentru o noapte”,deși nu exista aviz pentru arestare din partea Parlamentului și atunci „totul era doar un circ mediatic”.

Ulterior revocării, Secția pentru Procurori a CSM a decis revenirea procurorului Mihaiela Iorga la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău. Însă, în luna septembrie 2017, Mihaiela Iorga și-a câștigat în instanță dreptul de a se întoarce la DNA.

 
Inchide