Apelul ecologiștilor către DNA: Autosesizați-vă în cazul gropii de gunoi din vârful muntelui! Ce spun reprezentanții pe mediu ai Comisiei Europene despre „minunea românească”

Subiectul gropii de gunoi amenajate în vârful muntelui în Pasul Mestecăniș, despre care gândul a scris pe larg în ultimele săptămâni și a lansat și o petiție online pentru oprirea proiectului, ia amploare. Asociațiile ecologiste Biosilva și Eco Bucovina au amplasat bannere pe gardurile care împrejmuiesc groapa. „Bucovina e a noastră, luați-vă gunoiul acasă” sau „DNA, asta e ancheta ta”, sunt doar două dintre mesajele prin care ecologiștii suceveni vor să sensibilizeze autoritățile pentru a opri proiectul care distruge peisajele de vis ale Bucovinei.

„Noi am fost și am pus aceste bannere și am cerut DNA-ului să se autosesizeze pentru cazul în care au fost date toate avizele pentru această groapă și pentru cum s-a depozitat pământul de partea cealaltă a gropii. Noi nu am făcut încă o plângere oficială pe acest subiect, așteptăm să vedem poziția lor. Dacă nu se vor autosesiza, vom depune noi o sesizare oficială”, a declarat pentru gândul Florin Grădinaru, președintele Asociației Biosilva.

Florin Grădinaru: Mai bine plătim acum decât să plătim 15 – 20 de ani efectele dezastrului ecologic

Acesta este și unul dintre ogranizatorii protestului de vineri, 5 iunie, care va avea loc la Suceava, începând cu ora 17:00, împotriva gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, dar și împotriva defrișărilor ilegale. „Sperăm să fie 1.000 de oameni pentru că este important ca acest proiect să fie oprit. Orice se poate dacă se vrea. Probabil că prin renunțarea la acest proiect, banii vor deveni neeligibili, dar mai bine îi plătim pe ăștia decât să plătim 15 – 20 de ani efectele dezastrului ecologic„, afirmă Florin Grădinaru, de profesie inginer silvic.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat marți că, în ultimii ani, a avut mai multe runde de discuții și consultări cu ONG-urile de mediu și că le-a transmis că, dacă va fi identificată o variantă legală din partea Comisiei Europene – care finanțează proiectul – pentru schimbarea locației, administrația județeană nu are nici o problemă în a o pune în practică, potrivit Monitorului de Suceava.

„Nu știu de nicio discuție în anii trecuți pe acest subiect. Singura discuție pe care eu o știu cu Cătălin Nechifor a fost în 14 mai, anul acesta, când am organizat dezbaterea publică în Suceava și, într-adevăr, atunci ne-a spus public că, dacă venim cu o soluție legală să oprim acest proiect, el ne susține”, a precizat Florin Grădinaru.

Florin Grădinaru, Aristide Maxim și Cătălin Nechifor // Sursa foto: Eco Bucovina

În ce condiții poate Comisia Europeană să deschidă o procedură de infrigement pe groapa de gunoi

Reprezentanții pe mediu din cadrul Comisiei Europene au precizat, la solicitareagândul, că autoritățile naționale, inclusiv cele judecătorești, au responsabilitatea de a recurge la măsuri legale în situația în care proiectul nu va respecta standardele europene privind depozitarea deșeurilor sau în ceea ce privește standardele de construcție sau de funcționare.

„Comisia Europeană nu are competența de a efectua inspecții la fața locului în statele membre, în scopul de a investiga respectarea Directivelor UE în domeniul mediului. De asemenea, Comisia nu a primit plângeri pe această temă până în prezent. Dacă proiectul nu va respecta cerințele legale ale UE pentru depozitarea deșeurilor, în privința standardelor de construcție sau în ceea ce privește funcționarea, autoritățile naționale, inclusiv cele judecătorești, sunt în primul rând responsabile să pună în aplicare aceste prevederi legale. Comisia poate deschide, de asemenea, o procedură de infrigement privind încălcarea dreptului comunitar în cazul în care se dovedește o încălcare a legislației UE și în cazul în care autoritățile naționale nu iau măsurile necesare pentru a asigura conformitatea”, a afirmat pentru gândul Iris Petsa, ofițerul de presă pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, din cadrul Comisiei Juncker.

Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru alegerea locației gropii aparține total autorităților române.

Comisarul Corina Crețu are temeri în privința respectării legii la groapa ecologică

Luni, reprezentanți ai DG Regio din cadrul Comisiei Europene au declarat, pentru gândul, că vor cere autorităților române mai multe explicații în legătură cu proiectul gropii de gunoi ecologice din Pasul Mestecăniș, în contextul în care instituțiile naționale responsabile în acest caz au informat la Bruxelles că proiectul îndeplinește toate cerințele europene și că „nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării” pe acest proiect.

„Toate proiectele trebuie să respecte legislația de mediu în ceea ce privește evaluarea efectelor potențiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autoritățile publice și de mediu la nivel local și național trebuie să fie consultate pentru a se obține toate acordurile și autorizațiile necesare și trebuie să fie organizate consultări publice ale populației în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate și implementate măsuri de corecție pentru a echilibra efectele negative. În cazul specific al proiectului din județul Suceava, am înțeles de la autoritățile naționale responsabile că au fost îndeplinite toate cerințele în acest sens și că nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa și vom adresa mai multe întrebări autorității naționale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului și vom cere să se ia toate măsurile de corecție necesare”, se arată într-un răspuns pentru gândul al purtătorului de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.

Un prim pas a fost făcut luni dimineață de comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, care a recționat în scandalul gropii de gunoi ecologice, ca urmare investigației jurnalistice realizate de gândul și a unei solicitări trimise către Comisia Europeană. Concret, Corina Crețu i-a cerut ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, prin intermediul unei scrisori deschise, „să analizeze modul în care acest proiect respectă legislația de mediu și, în special, normele privind protecția peisajelor”. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin, prin crearea acestui depozit de deșeuri.

Click pentru a citi integral scrisoarea Corinei Crețu

Contactată telefonic de gândul, Corina Crețu a declarat că temeri că nu s-a respectat legislația tocmai în privința consultării populației. Același lucru îl afirmă și locuitori din satele Valea Putnei și Mestecăniș care se împotrivesc proiectului gropii de gunoi ecologice de lângă drumul european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc și este tranzitat de mulți turiști.

„Nu știu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări… Înțeleg și eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deșeurilor pentru tot județul. Important este să vedem dacă legislația europeană de mediu în vigoare și obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deșeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislație de mediu și să evalueze efectele asupra mediului. Practic, autoritățile publice la nivel local și național ar trebui consultate înainte de obținerea acordurilor și autorizațiilor necesare. Există o condiționalitate ex ante privind consultările publice ale populației în primele faze de dezvoltare a proiectului și aici mă tem eu că nu s-a respectat legislația, pentru că dacă populația ar fi fost informată și consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament„, a mai spus Corina Crețu.

În continuare, aceasta a precizat că, în funcție de răspunsurile pe care le va primi de la ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, va analiza împreună cu cei de la DG Regio „dacă este cazul să le solicităm autorităților române să retragă sau nu proiectul”.

În urmă cu două săptămâni, gândul a început să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiștii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puținele „guri de rai” neafectate de poluare. V-am prezentat povestea lui Aristide Maxim, care nu renunță la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susțin. V-am prezentat, de asemenea, explicațiile autorităților, care pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se de corupție, dar și cum oamenii au fost mințiți, nu au fost consultați, iar celor care au întrebat de acest proiect li s-a spus că se face „un supermarket”. Totodată, ați putut vedea cum văd turiștii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniș, iar fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, la Gândul LIVE, că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniș nu a fost oportună. Toma Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a anunțat că, în prezent, face o „analiză serioasă” împreună cu Garda de Mediu și Consiliul Județean Suceava a tuturor problemelor ridicate și de gândul și de cetățenii din zonă pentru „a se găsi cele mai bune variante” legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunțe în 30 de zile. Gândul a lansat și petiția publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, autorităților locale, precum și Comisiei Europene, care finanțează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările și să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniș. Până în prezent, peste 27.000 de oameni au semnat petiția și au distribuit-o de peste 7.900 de ori.

Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construiește cu o finanțare europeană în proporție de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 și bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenții de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitațiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turiști străini și români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcționării, șase mașini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniș, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menționat că șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure și ciupercile și au distrus și o bună parte din pășunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puțin de 1.000 de metri de o serie de locuințe din satele Valea Putnei și Mestecăniș și de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani și cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată și în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova și Transilvania.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Județean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar și Avocatului Poporului, Aristide Maxim a decis să intenteze proces alături de alți 22 de localnici din Valea Putnei și Mestecăniș, cele două sate aflate de-o parte și de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcției.

Imagine de pe șantier