Audierea lui Kovesi la CSM, amânată. „Vom prezenta cereri de administrare de probe, de apărare. Este o procedură în curs”

UPDATE 11:08  „Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri de administrare de probe, cereri în apărare. Este o procedura în curs.O să ne facem apărările, o să vedem decizia. Fiind o procedură nepublică nu pot să fac alte comentarii”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la intrarea în CSM.

După 30 de minute, cei doi magistrați din conducerea DNA au părăsit sediul CSM, audierea fiind amânată pentru 9 mai.

Audierea s-a amânat pentru a da posibilitatea celor doi magistrați de a copia dosarul.

Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

FLASH NEWS Fostul ministru ucrainean al Apărării, Fedorov, cere organizarea alegerilor: Ucraina să-și restabilească democrația, chiar dacă războiul va continua

01:19

ASTRONOMIE Eclipsa secolului 21 va fi putea fi admirată anul viitor, din Egipt

00:33

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

În ceea ce îl privește pe adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa..” „constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.

UPDATE 10:21 „Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri de administrare de probe, cereri în apărare. Este o procedura în curs.O să ne facem apărările, o să vedem decizia. Fiind o procedură nepublică nu pot să fac alte comentarii”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

În ceea ce îl privește pe adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa..” „constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.

Știrea inițială. Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

În ceea ce îl privește pe adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa..” „constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.