Cât de eficient e scutul antirachetă de la Deveselu. Frank Rose: „Coreea de Nord și Iran au sute de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune care pot atinge aliați ai SUA”

Negociatorul principal al Acordului dintre SUA și România privind sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat la Deveselu până în 2015, Frank Rose, a explicat că, în ciuda unor eșecuri înregistrate la testele efectuate cu interceptorii SM-3 IB, sistemul Aegis de la Deveselu va funcționa eficient. Până acum, procentajul de succes al acestui sistem antirachetă la teste a fost de 82%: 28 din 34 de interceptări de rachete balistice au fost reușite. Rose a mai vorbit despre evoluția amenințărilor balistice din Coreea de Nord și Iran, despre cum se leagă sistemul antirachetă dezvoltat de Polonia, în paralel cu cel al NATO, și a reiterat poziția SUA față de Rusia pe acest subiect: suntem deschiși la cooperare, dar nu vor fi acceptate limitări de niciun fel ale apărării antirachetă.

„În ultimele luni au avut loc trei teste de interceptare reușite în Pacific. Suntem în grafic să avem baza funcțională din 2015. Asta va îmbunătăți capacitatea de a proteja flancul sudic al NATO de rachete cu rază mică și medie de acțiune, din Orientul Mijlociu. Mi-aș dori ca toate țările să fie ca România, chiar este un model de cum se fac lucrurile și cum se lucrează cu un aliat puternic și dedicat„, a declarat Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare și spațială, în cadrul unei întâlniri cu presa, de la Ambasada SUA.

ANCHETĂ Un cetățean ugandez a fost tâlhărit la un semafor din Capitală de un bărbat monitorizat electronic

17:46

ECONOMIE Guvernul Bolojan a dus datoria publică la 1.205 miliarde lei. Doar în 2026, a acumulat 67,7 miliarde de lei la datorie

17:41

În ultima vreme, au apărut voci care contestă eficacitatea sistemului Aegis, dezvoltat de SUA în cadrul NATO, în programul de Abordarea Europeană Adaptivă în Etape (EPAA). Frank Rose recunoaște că au existat probleme cu interceptorii folosiți de SUA în Alaska și California, însă spune că testele cu interceptorii similari celor care vor fi amplasați la Deveselu au o rată de succes bună la teste.

„Am avut niște probleme cu interceptorii din Alaska și din California, îndreptați împotriva rachetelor cu rază lungă de acțiune. Au existat eșecuri în ultimii ani, dar Agenția de Apărare împotriva Rachetelor (MDA) evaluează ce a mers prost și face remedierile necesare. În legătură cu sistemul Aegis, care va fi instalat și la Deveselu, avem un istoric al testelor excelent. Recunosc că am avut probleme cu sistemul din Alaska, dar cu sistemul din cadrul EPAA avem încredere că va funcționa eficient„, spune Frank Rose.

Sistemul Aegis de apărare a fost testat în repetate rânduri în ultimii 10 ani. Din anul 2002 până în prezent, sistemul a fost utilizat cu succes în 28 din 34 de zboruri de testare a interceptării, ceea ce înseamnă o rată de succes de 82%.

„Testarea rachetelor a fost întotdeauna un subiect intens de discuție politică în SUA. În guvernul SUA avem un mare grad de încredere că testăm sistemul antirachetă Aegis într-o manieră eficientă. Și mai important, avem un birou independent la Pentagon, care este însărcinat de Congres să pună la dispoziție expertiză independentă față de testare. Acest birou spune că sistemul Aegis este eficient din punct de vedere operațional”, a explicat Rose cum se desfășoară aceste teste.

Oficialul american a respins totodată ipoteza ca rachetele de interceptare de la Deveselu să capete valențe nucleare în viitor: „Acordul SUA cu România spune foarte clar că acești interceptori nu sunt nucleari. SUA nu ia în calcul să amplaseze interceptori cu cap nuclear la Deveselu, nici acum, nici în viitor. Avem o capacitate de descurajare nucleară foarte puternică prin aviație și prin alte sisteme”.

Amenințările din Coreea de Nord și Iran: „Continuăm să fim foarte îngrijorați”

Frank Rose a declarat că evaluarea riscurilor de securitate la care trebuie să răspundă scutul antirachetă nu s-a schimbat față de acum jumătate de an, când SUA au decis să modifice dezvoltarea EPAA, pentru a răspunde mai bine amenințărilor emergente din Coreea de Nord, dar și pentru a face față tăierilor bugetare (s-a renunțat la faza a doua a EPAA, care prevedea upgradarea interceptorilor la modelul SM-3 IIB).

„Amenințările cu rachetă sunt multiple, dar noi ne concentrăm pe actori regionali, precum Iran sau Coreea de Nord, nu căutăm să subestimăm capacitățile strategice ale Rusiei sau Chinei. Nu ne-am schimbat evaluarea privind amenințările din Iran și Coreea de Nord. Continuăm să fim foarte îngrijorați față de dezvoltarea unei noi rachete balistice mobile cu rază intercontinentală în Coreea de Nord, iar în Iran credem că încă se încearcă dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acțiune, dar într-un ritm mai încet. În plus, atât Coreea de Nord și Iran au sute de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune care pot atinge aliați ai SUA și trupe staționate în aceste regiuni, precum și în regiunea Asia-Pacific„, a spus Rose.

„Unul dintre principalele motive pentru care state precum Coreea de Nord dezvoltă rachete este să descurajeze SUA și aliații noștri și să încerce să ne împiedice să ne realizăm angajamentele de securitate. Noi vedem apărarea antirachetă ca pe un element cheie de a menține legătura transatlantică și de a arăta clar unor țări precum Coreea de Nord sau Iran că NATO și SUA nu vor fi împiedicate să intervină din cauza rachetelor balistice, pentru că au capacitatea de a le învinge„, a mai spus Rose.

Rose a mai explicat că cel mai probabil baza de la Deveselu nu va avea de suferit de pe urma constrângerilor bugetare de la Washington, mai ales că cea mai mare parte a fondurilor a fost deja alocată de Congres.

„Trăim în constrângeri bugetare dure, dar președintele a făcut din finanțarea EPAA o cerință cheie pentru Congres, unde există sprijin bipartit pentru EPAA. Sunt convins că baza va fi operațională în 2015″, a spus Rose.

Polonia își face propriul scut antirachetă. „Ne asigurăm că este un sistem pe deplin interoperabil cu cel al NATO”

Deși va găzdui din 2018 o bază de interceptori similară cu cea de la Deveselu, în cadrul EPAA, Polonia a decis să înceapă dezvoltarea unui sistem propriu de apărare antirachetă, care se adresează în principal rachetelor cu rază scurtă de acțiune, spre deosebire de sistemul NATO-SUA care vizează în special rachetele balistice cu rază medie și lungă.

„Credem că este foarte important ca sistemul dezvoltat de Polonia să fie pe deplin interoperabil cu sistemul de apărare al NATO. Noi dezvoltăm un sistem de apărare antirachetă în straturi, pentru a putea face față amenințărilor de toate dimensiunile. Lucrăm foarte apropiat cu aliații din Polonia pentru a ne asigura că este un sistem pe deplin interoperabil cu cel al NATO și vine în completarea EPAA”, a spus Frank Rose.

Rusia dorește limitări legale ale scutului. „SUA nu vor accepta”

Frank Rose a explicat de asemenea că poziția SUA față de Rusia, precum și stadiul discuțiilor cu Moscova pe subiectul apărării antirachetă au rămas neschimbate. Americanii au pus la dispoziția rușilor toate informațiile cerute și sunt deschiși la cooperare, însă nu sunt dispuși să accepte condiții restrictive ale Rusiei față de acest sistem al NATO.

„Structurile de apărare antirachetă ale SUA și NATO nu sunt îndreptate împotriva Rusiei și nici nu au capacitatea să intercepteze rachetele rusești cu rază lungă de acțiune. Noi căutăm cooperarea cu Rusia pe apărarea antirachetă. Rușii au spus foarte clar că ei cer garanții legale că apărarea antirachetă nu va avea impact asupra capacității lor de descurajare. Ce vor ei să spună de fapt prin garanție legală este o limitare legală asupra apărării antirachetă a SUA. SUA nu vor accepta nicio limitare legală sau orice altă limitare„, a explicat Rose.