Câte cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a înregistrat CE în România în 2014

Comisia Europeană a adoptat, joi, raportul anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii în 2014, care arată că anul trecut au fost înregistrate 1.347 de proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, față de 1.300 în 2013.

În 2014, cetățenii obișnuiți, oamenii de afaceri, organizațiile non-guvernamentale și alte organizații au continuat să semnaleze potențiale încălcări ale legislației europene, depunând cu 5,7% mai multe plângeri față de 2013. Cele mai multe plângeri în acest sens s-au înregistrat înpotriva Spaniei (553), Italiei (475) și Germaniei (276).

În ceea ce privește cazurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, România se afla, la 31 decembrie 2014, pe locul 6, cu 68 de cazuri. Pe primul loc se situau Grecia și Italia, cu câte 89 de cazuri și Spania, cu 86.

CONTROVERSĂ „Lectern Guy”, bărbatul grațiat de Trump după asaltul Capitoliului, candidează în Florida

00:08

COMERȚ Sony suspendă vânzarea cardurilor de memorie în Japonia. Care este motivul

23:13

Dintre acestea, 893 erau proceduri de infringement, dintre care 50 împotriva României. Deși numărul procedurilor de infringement este în scădere față de 2013, România se află pe locul al treilea – cu 50 de proceduri, după Belgia – 53 de proceduri, Grecia și Bulgaria – 52.

Cele mai multe proceduri au fost lansate pe mediu – 322, transport și mobilitate – 223, piața internă – 162.

Curtea de Justiție a UE a soluționat, anul trecut, 38 de cazuri, dintre care 35 în favoarea Comisiei Europene.

România este codașă și în privința transpunerii directivelor europene în legislația națională. Astfel, anul trecut, CE a lansat 41 de proceduri de infringement împotriva Bulgariei din cauza întârzierii transpunerii legislației UE în cea națională, 40 împotriva Belgiei și 37 împotriva României.

„Viziunea raportului este echilibrată. Raportul consemnează foarte corect că am avut câțiva ani de stabilitate, dar și faptul că a crescut numărul de directive transpuse cu întârziere. Această stabilitate ne-a dus și la performanțe foarte bune, inclusiv la cea de a nu fi condamnați încă la CJUE pentru nerespectarea sau netranspunerea legislației UE”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Răzvan-Horațiu Radu, Agentul guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE.

Acesta a precizat că a atras atenția „în mod repetat” instituțiilor de linie cu privire la întârzierile în transpunerea unor directive. „Sunt prea puține instituțiile care manifestă o atitudine proactivă față de transpunerea legislației europene cu celeritate. Atitudinea generală este de așteptare a momentului expirării termenului de transpunere. Din fericire am avut un sprijin constant în Parlament care a trecut întotdeauna foarte repede proiectele de legi care vizau transpunerea legislației europene”, a spus Radu, dând ca exemplu faptul că, anul trecut, Parlamentul, într-o sesiune extraordinară „ne-a salvat de condamnarea la Curte transpunând Directivele privind energia electrică și gazele naturale”.

„Până la Parlament însă, strict procedural ministerul de linie este responsabil cu redactarea proiectului de lege și supunerea acestuia, mai întâi, spre aprobare Guvernului. În ministere lucrează experții care negociază directivele și ulterior trebuie să identifice soluțiile corecte de transpunere. Trebuie conștientizat faptul că legislația europeană transpusă corect și repede îți asigură o mai bună integrare în mecanismul unional. Acest aspect trebuie conștientizat la nivelul întregii societăți”, a mai spus Agentul guvernamental.

Totodată, el a subliniat că, față de 2014, la mijlocul anului 2015 numărul de infringementuri este în scădere, ajungându-se în prezent la 50 de cauze. „Au contat mult și eforturile făcute la începutul acestui an care au dus la închiderea a aproximativ 20 de cauze în luna februarie 2015”, a precizat Radu.