Categorii profesionale cu risc crescut de îmbolnăvire. Cum trebuie să se ferească de infecția cu virusul SARS-CoV-2

FII EROUL COMUNITĂȚII TALE! Intră pe eroulcomunitatiitale.csid.ro, răspunde la Întrebarea Zilei (răspunsul corect este „ascuns” în acest articol) și poți câștiga 25.000 de lei în echipamente de protecție pentru spitalul tău.

Toți suntem în pericol de a ne infecta cu noul coronavirus dacă nu respectăm măsurile de igienă și protecție, însă anumite categorii socio-profesionale mult mai expuse acestui risc, ca urmare a proximității față de o persoană infectată sau posibil infectată, dar și a activităților care presupun manevrarea banilor și lucrul cu publicul sau cu copiii.

Iată care sunt cele mai expuse categorii profesionale la contractarea virusului SARS-CoV-2.

Categorii profesionale expuse la COVID-19. Cele mai periculoase meserii

• Personal medical: este considerat categoria socioprofesională cu cel mai crescut risc de infecție și include medici, asistente, radiologi, brancardieri, fizioterapeuţi şi personal auxiliar din spitalele suport COVID, persoane care lucrează în centre de paliaţie, dentiști. Toate aceste categorii profesionale presupun lucrul în proximitatea pacienţilor infectaţi. Riscul de infecție este maxim mai ales dacă nu se folosesc corect echipamentele medicale de protecţie (mască, mănuşi etc.) şi nu se respectă regulile de igienă.
• Ambulanţieri, poliţişti, pompieri: sunt primii care intervin în caz de urgenţă şi interacţionează zilnic cu multe persoane care, deşi pot fi asimptomatice, pot transmite cu uşurinţă virusul prin strănut sau tuse.
• Lucrători comerciali: în această categorie profesională sunt incluşi vânzătorii/casierele din magazine, supermarketuri, malluri, pieţe, manichiuristele, coafezele, cosmeticienele, frizerii, antrenorii de fitness şi cei care servesc mâncarea în fast-fooduri şi restaurante. Astfel de persoane sunt frecvent expuse riscului de infecţie, deoarece distanţa faţă de client este deseori mult prea mică şi, astfel, probabilitatea ca picăturile de salivă infectate să fie inhalate/ingerate este mult mai ridicată. De asemenea, riscul de infecție este crescut și ca urmare a manevrării banilor, pe suprafața cărora coronavirusul poate rezista până la 4 săptămâni.
• Învăţătorii, profesorii: copiii se numără printre principalii vectori de transmitere a noului coronavirus, deoarece sunt în mare parte asimptomatici (deci nu prezintă simptome, dar sunt purtători ai virusului) și nu pot respecta întotdeauna regula purtării măștii de protecție, nici nu păstrează distanța față de alți copii. Astfel, profesorii, învățătorii, dar și membrii familiilor acestora sunt la mare risc de a se infecta.
• Stewardesele: ca urmare a spaţiului închis şi a numărului crescut de călători, stewardesele sunt, de asemenea, categorii profesionale foarte expuse riscului de coronavirus.
• Şoferii din transportul în comun: autobuzele sau microbuzele supraaglomerate constituie un factor de risc pentru şoferii acestor autovehicule. Dacă aceştia nu sunt separaţi de un geam de restul călătorilor, riscul de infecţie este extrem de crescut, mai ales că în mijloacele de transport în comun se înghesuie adesea mai mulţi călători decât permite capacitatea acestora. Un călător care nu poartă mască și strănută sau tușește îi pune în pericol și pe ceilalți călători, care pot atinge suprafața contaminată.

ECONOMIE Leu peste leu. Cum au ajuns covrigăriile „reginele” afacerilor din România. Care este topul simigeriilor și unde se află Luca și Petru

15:26

ARMATĂ Calcule complicate pentru Iran. Forțele navale și aeriene ale SUA, poziționate strategic în Orientul Mijlociu. Army Recognition: „Una dintre cele mai mari concentrări regionale de forțe din ultimii ani”

15:15

Măsuri de igienă și protecție care scad riscul de infecție cu noul coronavirus

Pentru a reduce la minimum riscul de infecție cu SARS-CoV-2 se recomandă:

• purtarea măștii de protecție peste gură și peste nas (populația generală)
• îmbrăcarea și îndepărtarea corectă a echipamentului individual de protecție (halat, mască, mănuși, ochelari sau scut/vizieră) în rândul personalului medical din unități suport COVID, dar și non-COVID
• spălatul frecvent și corect pe mâini sau dezinfecția cu soluție pe bază de alcool min. 60%
• evitarea atingerii nasului, gurii, ochilor cu mâinile neigienizate
• dezinfecția regulată a mânerelor, telefonului, toaletei, barelor de susținere din mijloacele de transport în comun etc.
• menținerea distanței fizice de cel puțin 2 metri față de alte persoane
• aerisirea încăperii la un interval de cel mult 2 ore
• plata cu cardul și evitarea manevrării numerarului