Câți români dau bani medicilor, dar și paznicilor din spitale sau laboranților

Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și care a fost aplicat la nivel național de CSOP relevă faptul că fenomenul corupției din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere și administrativ, dar și pacienții, care întrețin situația prin oferirea de atenții sau bani.

Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical.

Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenți au oferit bani sau atenții medicilor, 34% asistentelor și 25% infirmierelor, potrivit declarațiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții și cadrelor auxiliare (brancardieri, agenți de pază, laboranți ș.a.).

POLITICĂ Viktor Orban cere UE să oprească finanțarea Ucrainei: „Banii Europei trebuie să rămână în Europa”

07:56

INEDIT „Te rog încet! Mama..” Mesajul viral scris pe ghiozdan de un livrator Glovo din Nepal

07:40

Rezultatele cercetării evidențiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienți au oferit în mod voluntar astfel de „stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

În același timp, conform studiului, astfel de „stimulente” au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către
asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenții au oferit bani sau atenții sunt legate, în primul rând, de dorința de a beneficia de consultații medicale mai amănunțite (mai mult de 50% dintre respondenți), dar și de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obține mai rapid rezultatele analizelor/ investigațiilor sau pentru a beneficia de internare.

Deși consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe și că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienții afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenții care au oferit atenții sau bani nu văd nimic greșit în aceste practici.

În ceea ce privește percepțiile referitoare la cauzele fenomenului de corupție în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenți au apreciat că medicii români nu sunt motivați să rămână să profeseze în țară fără a fi corupți (neînregistrându-se diferențe comparativ cu studiul derulat în 2013).

Potrivit cercetării, soluționarea problemei plăților informale oferite de către pacienți personalului medical ar putea fi rezolvată prin existența unui sistem de asigurări care să acopere confortul și atenția pe care pacienții și le doresc (29%), prin sancționarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăți (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar și printr-un sistem de plăți directe, transparente (coplată) (14%).

Pentru a nu deveni corupți, respondenții au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri și de studii al respondenților. Cu cât nivelul de instruire și venitul subiectului crește, cu atât salariul
care ar trebui oferit medicului crește, a relevat studiul citat.

Referitor la cauzele identificate de respondenți pentru nivelul sporit de corupție percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificați o serie de factori: legislativi, administrativi, de control și de natură personală.

Dintre factorii legislativi, respondenții au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariției corupției în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenți), precum și absența legislației axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenți au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocrația excesivă, iar 17% au reclamat incompetența personalului de conducere.

În ceea ce privește factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de insuficiența măsurilor de sancționare a personalului corupt, iar 45% de ineficiența structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenți au reclamat ca factor favorizant obișnuința pacienților de a oferi bani sau atenții, 29% recunoscând că fenomenul corupției poate fi favorizat și de „complicitatea” pacienților, în timp ce 27% fac referire și la lipsa integrității personalului din serviciile de sănătate.

Analizând gradul de cunoaștere a legislației privitoare la semnalarea cazurilor de corupție, un alt aspect important evidențiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcționează un consiliu etic care are în atribuții gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deși 25% dintre respondenți știu despre această instituție, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

În ceea ce privește percepția pacienților intervievați asupra măsurilor de prevenire și combatere a corupției, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizițiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenți au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existența unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente și consumabile în sectorul sanitar.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Asociația pentru Implementarea Democrației.