Cazul Rarinca va fi rejudecat. Magistrații au desființat decizia de achitare

Judecătorii Curții de Apel București au admis cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august.

Decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (președinte) și Anamaria Trancă.
La termenul de luni al procesului, judecătoarea care a decis achitarea Marianei Rarinca, Risantea Găgescu de la CAB, a solicitat instanței, printr-o cerere înaintată de avocat, ascultarea ei în cauză, dar solicitarea a fost respinsă pe loc de completul de judecată.

Tot luni, Curtea de Apel București le-a audiat atât pe Mariana Rarinca, cât și pe Livia Stanciu, ambele fiind citate.

Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz.

La rândul său, Livia Stanciu a declarat în sala de judecată că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumit probe din dosar și prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparțialitate.

Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparțialitate a judecătoarei Găgescu rezultă și din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca, ea a desființat decizia TB, dar a scris greșit numărul acesteia și nu a rectificat nici până în prezent.

Ea a mai precizat că a cerut judecarea în lipsa ei a cazului pentru a nu se interpreta că ar face presiuni asupra judecătorilor.

Livia Stanciu a mai spus că solicitarea procurorilor DNA este întemeiată din punct de vedere juridic și că aceasta ar trebui admisă pentru soluționarea judiciară corectă a speței.

„Doamna Stanciu a venit azi să intimideze completul de judecată și să dea lecții de drept. Eu consider că, fiind vorba de președintele ICCJ, trebuie să fie un proces foarte corect. Eu am avut mare încredere în această persoană și am lucrat pentru ea”, a declarat Mariana Rarinca jurnaliștilor, la ieșirea de la instanță, după ce a fost audiată.

Întrebată dacă, în opinia sa, era indicat să îi trimită Liviei Stanciu SMS-urile pe care i le-a transmis, Rarinca a arătat că a avut încredere în aceasta și că tot ceea ce a făcut a fost să-i indice acesteia ce datorii mai are la ea.

Curtea de Apel București a judecat luni contestația în anulare făcut de procurorii DNA împotriva deciziei de achitare a Marianei Rarinca.

Tot luni, CAB a respins cererea de recuzare formulată de Mariana Rarinca împotriva celor doi magistrați din completul care a analizat contestația în anulare a DNA.

În 28 iulie, Curtea de Apel București a decis că este admisibilă în principiu contestația în anulare făcută de procurorii DNA în cazul deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de șantajarea Liviei Stanciu.

Judecătoarea Livia Stanciu a susținut, în iunie anul trecut, că a fost șantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromițătoare despre președintele ICCJ și familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 și trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul București a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcția Națională Anticorupție a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătoarea Risantea Găgescu și Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel București care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte și șefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se obosește să facă cercetare judecătorească și să administreze probe și mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăția lui.