CCR: Președintele trebuie să semneze revocarea lui Birchall. Conflictul cu premierul încă există

„Curtea reține că Președintele României nu a emis, nici până în prezent, decretele de vacantare a funcțiilor în urma propunerilor de revocare din funcție înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, deși termenul legal de 15 zile a expirat. Raportând cele mai sus arătate la circumstanțele specifice prezentei cauze, Curtea constată că Președintele României a încălcat dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(5) privind respectarea legilor, cu referire la normele incidente din Codul administrativ, mai sus indicate, precum și ale art.147 alin.(4) din Constituție, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale [Decizia nr.875/2018], refuzând să dea curs propunerii de revocare formulată de primul-ministru, propunere față de care, așa cum s-a arătat mai sus, Președintele nu are un drept de opțiune”, arată motivarea Curții Constituționale la decizia prin care constată conflictul parțial dintre prim-ministru și președintele României.

„În concluzie, referitor la cele două propuneri de revocare înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, Curtea constată că Președintele României avea și are obligația constituțională și legală să emită cele două decrete de revocare la propunerea primului-ministru. În lipsa unei atare acțiuni până în prezent, Curtea reține că a existat și există, în continuare, un conflict juridic de natură constituțională, generat de refuzul Președintelui de a emite respectivele decrete de revocare”, mai arată motivarea.

EȘEC De ce reforma administrativă nu mai poate fi amânată. Economist: Mii de localități există doar pe hârtie. 90% dintre primării funcționează pe deficit

12:04

OPINIE CTP cere judecarea membrilor CCR pentru „înaltă trădare de țară” după a cincea amânare pe legea pensiilor magistraților 

12:02

De asemenea, CCR a constatat că președintele Klaus Iohannis a respins numirile miniștrilor Justiției, educației naționale și viceprim-ministrului pentru implementrea parteneriatelor strategice ale României „prin aprecieri de ordin subiectiv”.

„Curtea constată, în primul rând, o anumită contradicție în ceea ce privește conținutul acestor declarații publice, deoarece, pe de o parte, Președintele susține că nu domnia sa are atributul numirii membrilor Guvernului, ci Parlamentul, în contextul modificării compoziției politice, dar, în același timp, respinge punctual, prin aprecieri de ordin subiectiv, propunerile formulate pentru ocuparea funcției de ministru al justiției, ministru al educației naționale și viceprim-ministru pentru implementrea parteneriatelor strategice ale României. Or, Președintele poate refuza o singură dată o propunere de numire pe criterii ce țin de corespunderea persoanei în funcția propusă doar în ipoteza în care își exercită efectiv atribuția prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituție, ceea ce, însă, domnia sa neagă, arătând că este mai întâi competența Parlamentului de a aproba propunerile primului-ministru”, conform sursei citate.

De asemenea, judecătorii CCR constată că argumentul președintelui cu privire la schimbarea compoziției olitice a Guvernului nu justifică lipsa motivării refuzului numirilor.

„În consecință, Curtea constată că Președintele României a încălcat dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție, din perspectiva obligativității Deciziei nr.875/2018 și că acesta urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele din 26 august 2019”, potrivit motivării CCR.

De asemenea Curtea nu poate accepta poziția președintelui prin care arată că afirmațiile sale nu reprezintă un refuz, ci simple opinii politice.

„Curtea reține că din conținutul declarațiilor publice ale Președintelui se desprinde fără echivoc refuzul categoric al Președintelui de a numi miniștrii propuși de primul-ministru, chiar dacă acestea conțin inclusiv afirmații ce pot fi calificate drept opinii politice și nu doar aprecieri personale cu referire strict la nominalizările înaintate de primul-ministru pentru funcția de membru al Guvernului. Curtea subliniază faptul că, în exercitarea atribuției de a numi miniștri, Președintele are dreptul de a refuza propunerea primului-ministru, motivat, ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate, și o singură dată pe criterii ce țin de corespunderea persoanei propuse în funcția de ministru. Ca atare, răspunsul Președintelui României de justificare a refuzului nu trebuie să aibă conotații politice, ci trebuie să se raporteze la una dintre cele două situații, respectiv la indicarea condițiilor legale ce nu sunt îndeplinite sau la motivele pentru care domnia sa consideră că persoana propusă nu corespunde respectivei funcții”, conform deciziei CCR.

Totodată, CCR nu a acceptat nici poziția președintelui cu referire la faptul că, prin raportare la noile propuneri de miniștri din 11 septembrie 2019, cererea premierului rămâne fără obiect.

CCR a decis pe 18 septembrie că președintele Klaus Iohannis trebuie să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, precum și pe cele de numire a miniștrilor interimari. Șeful statului trebuie să răspundă, de îndată, în scris și motivat, legat de refuzul propunerilor.

Prin urmare, Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Ana Birchall din funcția de ministru al Justiției.

Totodată, șeful statului trebuie să îi numească interimari pe Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneș la Mediu și Ștefan Radu Oprea la Relația cu Parlamentul, după ieșirea ALDE de la guvernare și demisia miniștrilor partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit legii, interimatul la un minister durează 45 de zile.

De asemenea, nu există un conflict de natură juridică cu privire la propunerea ca ministru plin a Danei Gîrbovan la Justiție, a lui Mihai Fifor la MAI, a senatorului Șerban Valeca la portofoliul Educație, a Ana Birchall ca vicepremier pentru parteneriate și Iulian Iancu ca vicepremier pe probleme economice, propuneri trimise pe 26 august de premier la Cotroceni.

Pe 28 august, președintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea propusă de șeful Executivului pe 26 august.