Ce decizie a luat Curtea de Apel Cluj în privința procesului lui Marian Oprișan

Ce decizie a luat Curtea de Apel Cluj în privința procesului lui Marian Oprișan
Procesul în care Marian Oprișan, trimis în judecată de DNA în urmă cu aproape zece ani, este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals, a fost amânat, vineri, pentru a patra oară de Curtea de Apel Cluj, pentru data de 28 octombrie.

Avocatul lui Marian Oprișan, Gheorghiță Mateuț, a declarat, vineri, presei, la Curtea de Apel Cluj, că la termenul din 28 octombrie vor fi audiați mai mulți martori ai apărării.

„Instanța a decis amânarea cauzei și a dat un nou termen pe 28 octombrie în vederea administrării probelor. S-au încuviințat toate cererile de probe formulate de apărare, pentru combaterea motivelor de apel. Este vorba de înscrisuri, dar și 12 martori care urmează să fie audiați de Curtea de Apel Cluj”, a spus Mateuț.

La rândul său, Marian Oprișan, prezent la Curtea de Apel Cluj, a spus că instanța este suverană, iar magistrații sunt cei care decid în consecință.

„Asta e viața, ne vedem pe 28 octombrie. Am susținut mereu că sunt nevinovat. Am încredere în magistrații judecători, garanți ai statului de drept și atâta timp cât avem magistrați cinstiți, în țara asta nu pot să meargă la închisoare decât cei vinovați. Cei nevinovați trebuie să aibă o stare de normalitate”, a spus Oprișan.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprișan, vicepreședinte PSD, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpați vicepreședintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcției Economice, Ion Costeanu, directorul Direcției Tehnice, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean.

Procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Marian Oprișan, ar fi încredințat unor firme neeligibile lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, virați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la „Căprioara” și la sumele cheltuite pentru întreținerea unităților de protocol Vila „Rucăr” și „Hanul dintre Vii”, situate în localitățile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreținerea cărora Consiliul Județean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprișan a fost deferit justiției, DNA spunea că Judecătoria Focșani este cea competentă pentru a soluționa cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistrații de la Judecătoria Focșani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprișan a ajuns în fața judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanța supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de către procurori, care au susținut că Oprișan ar fi oferit locuințe unor judecători din zonă și că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparțială a magistraților.

În februarie 2015, Marian Oprișan a fost achitat de magistrații Judecătoriei Cluj-Napoca, însă sentința a fost atacată de DNA, astfel că în luna mai a avut loc primul termen la Curtea de Apel Cluj, amânat atunci pentru 23 iunie, întrucât unul dintre inculpații din dosar a solicitat un alt termen, până la care să își angajeze un apărător.

Avocatul Mateuț declara atunci că sentința Curții de Apel Cluj va fi definitivă.

În 23 iunie, procesul a fost amânat din nou la Curtea de Apel Cluj, pentru 8 septembrie, când era programată reaudierea a 12 martori.

Inchide