Ce vor clujenii în orașul lor: Locuri de joacă smart, info point pentru Diaspora și parcări verticale

Pe site-ul dedicat procesului bugetării participative, lansat de Primăria Cluj-Napoca pentru acest an, au fost prezentate 199 de proiecte depuse de cetățeni, termenul limită expirând duminică, 11 august.

În total, s-au depus proiecte pentru șase categorii – Alei, trotuare și zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, Spații verzi și locuri de joacă, Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public), Infrastructură educațională și culturală și Orașul digital, urmând să fie implementate anul viitor, în final, 15 proiecte, fiecare cu o sumă maximă de 150.000 de euro.

Un elvețian care trăiește în Cluj-Napoca de aproape 10 ani, Oliver Ryffel, a propus înființarea unei stații de autobuz în fața Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, la terminalul Sosiri.

FLASH NEWS Marine Le Pen spune că Franța nu va ieși din comandamentul NATO cât timp războiul din Ucraina continuă

23:12

VIDEO Discursul premierului Netanyahu de la pupitrul Adunării Generale a ONU: „Am fi fost cu toții morți dacă Israelul nu ataca Iranul”. Mesaj pentru Macron

22:44

„Momentan există o stație de autobuz în afara aeroportului iar pentru a ajunge la ea trebuie să se traverseze toată parcarea, de multe ori haotică și plină de șoferi grăbiți, ceea ce face deplasarea, mai ales cu copii, foarte dificilă, și să se iasă din aeroport. Înființarea unei statii în interiorul aeroportului, ar fi de mare ajutor pentru călători, ar reduce traficul din și din jurul aeroportului și ar aduce aeroportul mai aproape de pretențiile orașului și ale zonei”, se arată în propunere.

Un alt proiect, al Georgianei Bigea, vizează deschiderea Diaspo Cafe, un info point pentru românii veniți din Diaspora, ținând cont de faptul că aceștia au nevoie de reintegrare.

„După un timp îndelungat petrecut în străinătate, pierd contactul cu oportunitățile pe care le pot accesa. De asemenea, este dificil pentru românii reveniți să se găsească între ei și să întâlnească inițiativele care li s-ar potrivi. Unii au nevoie de a reînvăța limba română, alții caută un grup de sprijin pentru a trece peste șocul cultural invers, iar unii caută să înțeleagă cum se transferă experiența lor din străinătate pe piața muncii de aici”, se menționează în proiectul evaluat la 20.000 de euro.

Un clujean, Florin Feder, propune revenirea la vechea denumire de Cluj a orașului, fără Napoca, și la stema istorică din anul 1369. Potrivit acestuia, printre avantajele noii denumiri ar fi ușurința memorării și publicității numelui la nivel internațional, mai ales pentru turism și business, cât și oficializarea și simplificarea unei denumiri folosite oricum la nivel național, cea de Cluj, precum și dimensiunea redusă a costurilor de implementare, deoarece actele de identitate vor trebui, oricum, preschimbate la nivel național cu cărți de identitate în format uniform tip card de credit.

Proiectul locurilor de joacă smart, inițiat de George Costea, se referă la transformarea actualelor locuri de jocă, pline de tobogane, leagăne sau balansoare în spații ale descoperirii, ale învățării.

„Senzația încercată când te-ai dat prima dată pe tobogan scade cu fiecare dată când acțiunea se repetă. A o suta oară acel tobogan nu te mai atrage deloc. La fel și în cazul celorlalte piese ce compun echipamentul de joacă. Toate sunt frumos colorate, însă unidimensionale, locurile de joacă fiind sunt temple ale rutinei, moartea creativității și curiozității. Proiectul are în vedere completarea spațiilor de joacă existente cu elemente care să stimuleze curiozitatea intelectuală a copiilor, cum ar fi șahul, jocuri cu numere sau muzicale și jocuri care invită la colaborare sau competiție. Fie că e vorba de un joc (șah, șotron, Go, moară, X și O) sau informații de cultură generală cum ar fi sistemul solar sau constelațiile, roza vânturilor sau harta lumii, toate acestea pot fi aplicate direct pe asfalt sau pe un suport în interiorul spațiului de joacă”, a explicat inițiatorul proiectului.

O propunere lansată de Mihai Palade vizează achiziționarea unor parcări verticale în vederea economisirii spațiului ocupat în prezent de locurile de parcare și redarea acestuia către locuitori.

„O parcare verticală are o capacitate de până în 20 de locuri și ocupă doar 4, astfel, restul de 16 putând deveni spațiu verde sau de joacă”, se precizează în propunere.

Titiana-Maria Silimon-Morariu a propus Primăriei Cluj-napoca amenajarea și utilarea unor stații de schimbat bebelușii în locurile publice – primăriile de cartier, bibliotecile de cartier, toaletele publice.

„Având doi copii mici, ne-am lovit de multe ori de situația în care nu am găsit un spațiu în care să schimbăm scutecul bebelușului, în afara băilor amenajate în centrele comerciale. Acestea sunt insuficiente ca număr. De asemenea, am observat familii de turiști străini și nu numai care s-au confruntat cu aceeași problemă în Cluj, în timp ce vizitau centrul orașului”, a susținut aceasta necesitatea proiectului.

Potrivit calendarului municipalității, în perioada 12 august – 22 septembrie va avea loc evaluarea proiectelor, din 23 septembrie până în 20 octombrie va avea loc prima etapă a votului în care clujenii pot alege în total 30 de proiecte din domeniile prezentate, după care va urma, până în 17 noiembrie, a doua etapă de vot, urmând să rămână, în final, 15 proiecte.

În 25 noiembrie vor fi afișate rezultatele finale, în baza unei ierahizări în funcție de voturi, după care se va trece la implementarea și finanțarea lor începând cu anul 2020.