CEDO condamnă România pentru că omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost ținut ilegal timp de 9 ore la DNA

CEDO i-a dat câștig de cauză omului de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu și o despăgubire de 4.500 de euro, după ce acesta a depus plângere împotriva statului român, acuzând că a fost reținut ilegal de procurorii DNA timp de aproape 9 ore, înainte să fie audiat în dosarul său penal. Popoviciu a fost pus sub urmărire penală în 2009 și trimis în judecată în 2012, pentru dare de mită și complicitate la abuz în serviciu, în cazul vânzării fermei Băneasa la preț subevaluat, de către Universitatea de Științe Agronomice.

CEDO arată că procurorii DNA au emis un mandat de aducere pe numele lui Popoviciu și al altor 5 persoane, pentru a fi audiate în acest dosar, Popoviciu având calitatea de suspect. Pe 24 martie 2009, la ora 15.00, Popoviciu a fost adus de poliție la sediul DNA.

Popoviciu a stat la DNA până la ora 23.30, el fiind audiat de procurori și fiindu-i aduse la cunoștință acuzațiile abia între orele 22.00 și 22.55, arată CEDO. În tot acest timp, procurorii le-au audiat și pe celelalte persoane din dosar. Popoviciu a fost informat de măsurile care se luau față de el și de ceilalți inculpați abia la ora 23.30, când au fost reținuți pentru 24 de ore.

A doua zi, Popoviciu și doi alți inculpați au fost duși la instanță cu propunere de arestare preventivă, cerere pe care judecătorul a respins-o în cazul lui Popoviciu, dându-i în schimb interdicție de a părăsi țara, măsură care a fost prelungită succesiv până în iunie 2009.

În apărarea sa, statul român a arătat că întârzierea la audieri s-a produs din cauză că alte patru persoane erau audiate în același timp de procurori în acest dosar, precum și că avocații lui Popoviciu au sosit la DNA unul la ora 16.00 și altul la ora 19.45, audierea sa nefiind posibilă în lipsa avocaților.

„Chiar dacă ținem cont de faptul că reclamantul nu a fost încătușat, plasat într-o celulă încuiată sau reținut fizic în vreun alt fel, cât timp a stat în sediul DNA pentru interogare, ar fi nerealist să presupunem că el era liber să plece, mai ales ținând cont că fusese adus în fața procurorilor pentru a fi interogat, iar interogatoriul său nu a început până la ora 22.00. Mai mult, în poziția sa scrisă, Guvernul nu a contestat faptul că reclamantul a rămas la dispoziția procurorilor până la ora 22.00, scopul mandatului de aducere emis pe numele său fiind acela de a fi interogat. Curtea consideră de aceea că reclamantul s-a aflat sub controlul autorităților pe întreaga perioadă și conchide că a fost privat de libertate, în sensul Articolului 5.1 din Convenție”, arată decizia CEDO.

Popoviciu a cerut la CEDO despăgubiri de 100.000 de euro pentru faptul că a pierdut venituri prin interdicția de a părăsi țara, precum și 1 milion de euro despăgubiri nepecuniare pentru prejudiciul de imagine provocat de acoperirea media a dosarului său penal. CEDO i-a acordat doar 4.500 de euro despăgubiri nepecuniare, respingând restul cererilor lui Popoviciu.

CITEȘTE AICI DECIZIA CEDO ÎN CAZUL POPOVICIU V. ROMANIA

Popoviciu, acuzat că a cumpărat 224 de hectare de teren în Băneasa, la preț subevaluat. Implicați, foști șefi ai „Doi și-un sfert” și DGA

Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu și foștii șefi de la DGIPI și DGA Cornel Șerban și Petru Pitcovici au fost trimiși în judecată în 2012 pentru fapte de corupție în legătură cu tranzacționarea la un preț subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Științe Agronomice București. În dosar mai este judecată și fosta conducere a Universității.

Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.

„În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale”, notează procurorii în documentul citat.

Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înțelegere cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA și pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acționat potrivit indicațiilor omului de afaceri. Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Științe Agricole și 51% pentru S.C. Log Trans S.A. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății”, au precizat procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, pentru a pune în aplicare „înțelegerea ascunsă” cu omul de afaceri Gabriel Popoviciu, rectorul Ioan Niculae Alecu i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului USAVS București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, ar fi susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu și că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi.

„Inculpatul Alecu Ioan Niculae a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu Gabriel Aurel și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost a fost semnat la USAVM București în condiții improprii de reprezentare a universității”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Astfel, în 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAVM, Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare, parte din suprafața de 224 de hectare a fermei Băneasa, împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate.

La solicitarea lui Alecu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu, „fiind direct interesat”, i-ar fi promis ca îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa.

„Astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia mun. București a eliberat titlul de proprietate pentru USAVM București. Aceasta, deși membrii comisiei cunoșteau ca terenul aparținea domeniului public și că, pentru a fi restituit, trebuia să fie trecut în domeniu privat al statului, prin hotărâre de guvern. În legătură cu subcomisia de aplicare a Legii 1/2000, menționăm că inculpații Minea Lizeta și Todiraș Ioan, au întocmit în fals un referat în care au consemnat că terenul aferent Fermei Băneasa a fost trecut din domeniul public în cel privat, document înaintat comisiei mun. București”, mai scriu procurorii în documentul citat.

Procurorii îi acuză pe Mihai Ion Florin Luican și pe Gabriel Răsvan Toader că, în calitate de prefect și, respectiv, de secretar la Prefectura Capitalei, ar fi aprobat nota de fundamentare prin care au întărit faptul că terenul a fost trecut din domeniul public în cel privat, indicând o hotărâre de guvern care nu reglementa acest aspect. Ulterior, Comisia municipiului București, din care făceau parte Luican, Toader și Petrulian, a decis emiterea titlului de proprietate.

„După eliberarea titlului de proprietate, inculpatul Alecu Ioan Niculae în înțelegere cu Popoviciu Gabriel-Aurel au aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa (inițial fusese aportat dreptul de folosință al aceleiași suprafețe) și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAVM interzicea acest lucru. În acest context, terenul de 174 de hectare a fost subevaluat. La o dată ulterioară, în cursul anului 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, în condiții de subevaluare. Practic, în urma tuturor acestor activități, Universitatea de Științe Agricole nu a avut nici un beneficiu, dimpotrivă a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial”, au precizat procurorii.

În urma eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 de hectare a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 de lei, potrivit DNA.

Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, „lipsind societatea de capital de lucru”, au mai arătat procurorii anticorupție.

Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă, solicitând revenirea terenului în suprafață de 224 de hectare în proprietatea publică a statului.

Anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile imobile aparținând lui Ioan Niculae Alecu, Gabriel Aurel Popoviciu, Ștefan Diaconescu, Andrei Mihai Bejenaru, Gabriel Răzvan Toader, Lizeta Minea și Gheorghe Petrulian, în vederea recuperării prejudiciului.

În același dosar, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, la data de 24 decembrie 2008, ar fi dat, prin intermediul lui Petru Daniel Pitcovici, unui ofițer de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție, denunțător în cauză, mită sub formă de băuturi alcoolice, pentru ca acesta să facă cercetări superficiale într-un dosar penal, astfel încât să se ajungă la soluții de netrimitere în judecată.

Dosarul viza presupuse fapte de corupție privind tranzacționarea terenului de 224 de hectare, fiind pe numele lui Popoviciu și al lui Alecu. Ofițerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanță a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în cauza în care cei doi erau cercetați, a precizat DNA.

De asemenea, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, în 15 și 27 ianuarie 2009, i-ar fi promis aceluiași denunțător, prin intermediul lui Ilie Cornel Șerban, șeful DGIPI la acea vreme, cât și în mod direct, o funcție în cadrul acestei instituții, precum și sprijin în activitatea profesională în viitor.

„Modalitatea majoră prin care inculpații Șerban Ilie Cornel și Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpații Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel-Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofițerului de poliție judiciară, pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, au continuat activitatea infracțională și s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum și ce documente trebuie ridicate de la universitate”, au mai notat procurorii în rechizitoriul trimis instanței.