Centrul de Resurse Juridice: Protocolul încheiat între PG și SRI este în afara Constituției și legii

„În ciuda celor declarate de către cele două instituții semnatare, protocolul adaugă ori încalcă legislația în vigoare la momentul emiterii lui. Încalcă, mai cu seamă, Constituția României, principiul separării puterilor în stat, independența justiției, noțiunea de democrație dar și dreptul la un proces echitabil”, scrie, pe Facebook, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice.

Directorul Centrului de Resurse Juridice transmite că, de fapt, SRI este organ de cercetare penală, în ciuda interdicției existente încă din anul 1992, prin participarea la echipe mixte care fac planuri de acțiune.

INEDIT În noiembrie 2021, o femeie s-a închis într-o peșteră adâncă de 70 de metri, într-un experiment neobișnuit. Când a ieșit, a crezut că au trecut doar 160 de zile. Ce an era, de fapt

00:00

ULTIMA ORĂ Standard & Poor’s explică de ce a reușit România să rămână la BBB-. Alexandru Nazare: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”

23:20

„Mai mult, parchetele au obligația de a comunica în mod operativ, în cel mult 60 de zile modul de valorificare a informațiilor sau sesizărilor primite de la Serviciu. Răzbate, din conținutul Protocolului, o pozitie de inferioritate a parchetelor față de SRI, lucru excesiv chiar și pentru perioada comunistă. Nelegală, este, de asemenea, lărgirea compențelor SRI pentru orice fel de infracțiuni grave. Este puțin probabil ca aceste competențe să fi fost largite de SRI cu de la sine putere, ci mai degrabă prin hotarâri CSAT (aflate, de altfel, în preambul) nepublice. Chiar așa fiind, CSAT nu este organ legiuitor, deci nu putea adăuga la lege”, mai scrie Georgiana Iorgulescu.

În ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de interceptare, Codul de procedură penală de la acel moment prevedea la art.91²: „Procurorul procedează personal la interceptările și înregistrările prevăzute în art.91¹ sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de către organul de cercetare penală”, adică de polițist.

Iorgulescu explică că, pe scurt, situația din 2009 era mai grea din perspectiva Codului de Procedură Penală decât în noul Cod de Procedură Penală, unde s-a avut grijă „să se însăileze ceea ce ulterior a fost declarat necostituțional, respectiv «alte organe specializate ale statului». Această sintagmă nu exista în anul 2009”.

Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice mai avertizează că, deși SRI are monopol asupra interceptărilor, fiind desemnat astfel tot printr-o hotărâre CSAT, nepublică, care adaugă la lege, și bugete extrem de mari, cheltuielile impuse de activitățile Serviciului pentru documentarea cauzelor sunt incluse la cheltuieli judiciare.

„In fine, este absolut stupefiantă lecturarea acestui Protocol. Ne arată că suntem prizonierii trecutului, iar, dacă ne uităm la reacția publică, pare că ne și place acest lucru. Întrebările legate de Protocoalele încheiate de către SRI cu diverse instituții ale statului, diversele decizii CSAT nepublice, rolul și locul serviciilor de informații, pe de o parte, și instrucția penală, pe de altă parte, trebuie să fie un subiect amplu de dezbatere într-o societate (una normală)”, concluzionează Georgiana Iorgulescu.

Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat, vineri, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI și Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior, și prim-adjunctul Florian Coldea.