Comisia pentru legile justiției a adoptat raport favorabil pe proiectul de Cod penal / Toader: Parlamentul avea obligația să modifice Codurile penale

Redactor:
Diana Grigore
Comisia pentru legile justiției a adoptat raport favorabil pe proiectul de Cod penal / Toader: Parlamentul avea obligația să modifice Codurile penale
Comisia pentru legile justiției a adoptat, marți, raport favorabil pe proiectului de modificarea a Codului penal, în urma deciziei CCR. La discuțiile forului legislativ a participat și ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a afirmat că Parlamentul avea obligația să modifice Codurile penale

17:12 „În iulie 2017-noiembrie 2017 Ministerul Justiției a finalizat două proiecte de lege, Codul penal și Codul de procedură penală, pe care le-a trecut în Guvern, Guvernul le-a aprobat și le-a trimis la Parlament pentru ce? Pentru modificarea Codului penal în accord cu deciziile CCR, în noiembrie 2017 priiect de lege pentru modificares Codului de procedură penală în acord cu CCR și transpunerea directive privind prezumția de nevinovăție. Un an mai mult și jumătate au fost trimise în Parlament, greu de susținut afirmația care s-a repetat că Guvernul nu și-a îndeplinit obligația ca în cele 45 de zile și așa mai departe. Eu vorbesc în numele Ministerului, al meu personal și nu a celor care nu au continuat procesul legislativ de punere în acord. Acum să răspund punctual la întrebarea la întrebările care au fost puse și care sunt pertinente”, a mai spus Toader.

Ministrul a adăugat că atunci când vorbim despre norme de lege precum codurile penale nu se poate spune că decizia de neconstituționalitate nu este obligatorie.

„Obligația de modificare a legii în vigoare, nu a proiectului de lege, deci se referă la obligația legii în vigoare nu la proiectul de lege când se publică decizia în Monitorul Oficial, iar textul neconstituțional se suspendă dacă în 45 de zile legiuitorul nu revine textul își încetează efectul. Aveați Constituția, dacă spune că textul declarat neconstituțional își încetează efectul înseamnă că textul e în vigoare, obligația deci izvorăște din deciziile de neconstituționalitate sau interpretative privind norme juridice în vigoare. Când vorbim de norme de lege precum cel de față, Codul penal sau Codul de procedură penală, nu putem spune că decizia de neconstituționalitate nu produce efecte nu e obligatorie, ea e obligatorie. Dar unde este obligația? Nu de a o transpune în legislație, de a aduce soluția considerată constituțională în câmpul activ al legii. Obligația este pentru legiuitor. Dacă legiuitorul dorește să continue procesul legislativ să adopte acea lege, e obligat ca să respecte soluțiile din decizia CCR, dacă e o soluție de neconstituționalitate legiuitorul trebuie să o elimine”, a conchis Tudorel Toader.

Comisia pentru legile justiției a adoptat, marți, raport favorabil pe proiectului de modificarea a Codului penal, în urma deciziei CCR.

Știrea inițială. Raportul de admitere cu amendamente a fost adoptat de Comisia specială cu 12 voturi pentru și 7 împotrivă.

Potrivit documentului obținut de MEDIAFAX, amendamentele privesc eliminarea prevederilor declarate neconstituționale de CCR. De asemenea, Comisia specială pentru legile justiției va prelua prevederile declarate constituționale de CCR.

Printre articolele eliminate, în urma deciziei CCR, se numără și articolul 64 (1), care prevedea: „ În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanța înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunității”.

Astfel, articolul 64 (1) revine la forma în vigoare: „Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității (1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimțământul acesteia, instanța înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunității”.

Și articolul 96 (4) din proiectul de lege trimis la promulgare va fi eliminat. Acesta prevedea: „Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, cu intenție descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.”

În legea în vigoare, articolul 96 (4) arată: „Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (4) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei”.

Și prevederile declarate neconstituționale ale articolului 100 privind condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei cu închisoarea sunt propuse a fi eliminate de către Comisia pe legile justiției. Astfel, se propune eliminarea literei d) a articolului 100, care prevede: „nu există probe din care instanța să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat și nu s-ar putea reintegra în societate”.

Restul prevederilor din articolul 100 vor fi preluate în comisie, după ce Curtea Constituțională a decis că prevederile sunt constituționale:

„Art. 100. – (1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”, prevede articolul 100 din proiectul de lege privind Codul penal, trimis la promulgare.

De asemenea, comisia va modifica și articolul 75 privind circumstanțe atenuante, declarat constituțional de CCR.

„Articolul 75 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: „d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice”, potrivit amendamentului din draftul amendamentelor pentru modificarea Codului penal, transmis Comisiei Iordache.

În legea în vigoare, articolul 75 (1), litera d). arată astfel: „Art. 75: Circumstanțe atenuante (1) Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante legale: d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracțiuni contra siguranței publice, infracțiuni contra sănătății publice, infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate, contra securității naționale, contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, a infracțiunilor privind frontiera de stat a României, a infracțiunilor la legislația privind prevenirea și combaterea terorismului, a infracțiunilor de corupție, infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracțiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activitățile aeronautice civile și cele care pot pune în pericol siguranța zborurilor și securitatea aeronautică, privind protecția martorilor, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, a celor privind traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea și combaterea pornografiei și a celor la regimul adopțiilor”.

 

Inchide