Conflictul Parlament-ÎCCJ privind completurile specializate, admis de Curtea Constituțională. Reacția Cristinei Tarcea

Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale, au declarat surse oficiale, pentru MEDIAFAX.

Prin urmare, magistrații CCR au constatat că a existat conflict juridic de natura între Parlament și ICCJ generat de neconstituirea completelor specializate.

Astfel, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5, au precizat sursele citate.

Curtea Constituțională a României a dezbătut miercuri sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache.

Sesizarea a fost amânată în mai multe rânduri de către judecătorii Curții.

Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.

INEDIT Obiectul din casă care ține mucegaiul și condensul departe 

13:24

ULTIMA ORĂ Nicuşor Dan, preocupat de viaţa de apoi. CCR i-a dat câştig de cauză pe legea care vizează cimitirele şi crematoriile

13:19

Florin Iordache a declarat, în susținerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanța supremă pentru cazurile de corupție prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

De cealaltă parte, președintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curții Constituționale prevede că vicepreședintele Camerei Deputaților nu are competența să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuție nu poate fi delegată de către președintele Camerei Deputaților.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acțiunea a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuțiile de către președintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Președintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că judecătorii ÎCCJ trebuie să aștepte motivarea Curții Constituționale privind conflictul ÎCCJ-Parlament, precizând însă că „pentru dosarele pe rol, înseamnă ceea ce s-a întâmplat și cu completele de 5″.

„Nu pot să-mi dau seama până când nu văd motivarea Curții. Pentru dosarele pe rol, înseamnă ceea ce s-a întâmplat și cu completurile de 5, trebuie să constituim completuri specializate cu tot riscul de blocare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în situațiile de care vorbim de incompatibilități, să le repartizăm din nou unor completuri și să vedem cu celelalte dosare care au fost deja pronunțate prin hotărâri definitive ce se va întâmpla. (Mă refer la dosarele -n.r.)care au fost cu condamnări definitive, pentru că cele aflate pe rol în prezent nu mai sunt foarte multe, dar problema este cu cele din 2003 până în 2019″, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristina Tarcea, fiind întrebată ce se va întâmpla cu dosarele aflate pe rolul Instanței Supreme.

Chestionată referitor la faptul că dosarele cu sentință definitivă până la 1 ian 2019 vor fi reluate pe completuri de 5, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a replicat: „Ele sunt soluționate definitiv, doar dacă prin decizia de astăzi, CCR deschide vreo cale de atac împotriva hotărârilor definitive și pentru aceste dosare. De aceasta am spus că trebuie să așteptăm decizia Curții”.