Consiliul Concurenței propune eliminarea din lista medicamentelor compensate pe cele aflate în cantități insuficiente

În același timp, autoritatea de concurență a constatat că există piețe în care, odată cu apariția variantelor generice ale unui medicament inovativ, crește cota de piață a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic. Pe piața medicamentelor unde există referențiere, pacientul plătește diferența dintre prețul de referință (de obicei al celui mai ieftin generic) și prețul medicamentului care este eliberat efectiv, în funcție de gradul de compensare. În urma analizei realizate de Consiliul Concurenței, a reieșit că, în cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipsește de pe piață sau este comercializat în cantități mici.

În acest context, autoritatea de concurență propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piață în cantități insuficiente, fiind menținute doar pentru a da prețul de referință. De asemenea, Consiliul Concurenței susține limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activități, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare și recomandă realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementării unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an.

FLASH NEWS Moment viral la banchetul organizat de Xi Jinping. După ce președintele chinez a plecat de la masă, Trump a tras cu ochiul la o mapă din apropierea sa

19:01

INEDIT Nicușor Dan, după vizita la BDSA: Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare

18:59

Totodată, în urma analizei a rezultat că 57% dintre pacienți solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deși, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanță activă și, doar în situații excepționale, justificate, pe denumire comercială.

Consiliul Concurenței a identificat ca posibilă cauză a acestor comportamente, promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative. Astfel, în medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activități de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%.

În 2014, cheltuielile cu promovarea și publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 mililioane lei.

În același timp, din analiza realizată la nivel de farmacii a reieșit că pacienții sunt direcționați către anumite farmacii pentru achiziția unor medicamente. Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de județ.

Astfel, Consiliul Concurenței recomandă eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentații farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceștia, la rândul lor, să distribuie către pacienți cupoane promoționale valabile doar în anumite farmacii. În acest fel, va exista o concurență reală între farmacii, bazată pe prețuri competitive și servicii de calitate.

În ceea ce privește motivarea distribuitorilor și a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o soluție ar fi ca această activitate să devină rentabilă prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuție, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o posibilă soluție ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.

O altă practică semnalată este că majoritatea distribuitorilor condiționează livrarea medicamentelor foarte solicitate și care se vând bine de achiziționarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care nu le dorește și nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Această vânzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor și abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piață.

Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Sănătății introducerea în legea sănătății, a unei prevederi ce interzice vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităților de distribuție de medicamente. Autoritatea de concurență consideră că taxa claw-back trebuie aplicată diferit pentru medicamentele generice și cele ieșite de sub brevet, față de medicamentele noi, care sunt mai scumpe și implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect menținerea acestora în piață.

Având în vedere modificarea sistemelor de distribuție implementată de anumiți producători în ultima perioadă, în cadrul studiului a fost analizat impactul sistemelor DTP (direct-către-farmacie) și restrâns de distribuție. Oricare ar fi sistemul de distribuție ales, dacă producătorul se află în poziție dominantă, avantajele la nivel de farmacie/spital și pacient trebuie să fie similare cu cele înregistrate anterior și trebuie să fie cuantificabile, pe toate palierele: calitate, nivel de servicii, avantaje financiare și disponibilitate, pentru a nu exista riscul ca schimbarea sistemului de distribuție să fie privită drept abuz de poziție dominantă.

În concluzie, Consiliul Concurenței nu recomandă folosirea unui sistem de distribuție în detrimentul altuia, însă își rezervă dreptul de a interveni, printr-o investigație, în eventualitatea în care ar apărea indicii privind distorsionarea concurenței pe anumite piețe. În acest context, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație având ca obiect un posibil abuz de poziție dominantă al companiei Novartis Pharma Services România SRL prin implementarea unui proiect pilot de distribuție directă către anumite farmacii, în paralel cu distribuția tradițională.

De asemenea, Consiliul Concurenței are în analiză posibila încălcare a legii concurenței de compania GSK România, prin modul de implementare a unui sistem de distribuție directă către farmacii.