CORONAVIRUS. Povestea stranie a unui supervirus pulmonar chinezesc, făcut din șoareci și liliacul „nas de potcoavă”. Un documentar cutremurător a apărut în presa italiană încă de acum cinci ani!

O emisiune difuzată, cu cinci ani în urmă, de postul italian de televiziune Rai 3, trăgea, încă de atunci, un semnal de alarmă cu privire la faptul că oamenii de știință chinezi ar fi dezvoltat în laborator virus pulmonar extrem de periculos pentru oameni, după ce ar fi modificat un microb care provoca pneumonie la șoareci.

Materialul difuzat de televiziunea italiană, vorbea, la data de 16 noiembrie 2015, despre fapul că oamenii de știință chinezi au făcut un experiment și au produs, în condiții de laborator, un virus extrem de periculos, după ce au „îmbunătățit” virsul SARS cu o proteină recoltată de la șoareci și de la lilieci.
„De aici, rezultă un supervirus care poate afecta omul”, spuneau jurnaliștii italieni.

Aceștia ar fi realizat deci un așa numit „virus himeră”, definit drept „un organism dotat în mod artificial cu componente celulare, cu țesuturi sau organe care provin de la alte organisme”.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Conform RAI 3, în cazul virului produs în laboratorul chinez, vorbim despre un organism modificat prin transplantul unei proteine de suprafață a unui coronavirus găsit la liliecii dintr-o specie denumită „nas în formă de potcoavă” pe un virus care generează SARS sau pneumonie acută la șoareci.

În urma acestui experiment, susține sursa citată, s-ar fi obținut un coronavirus care, în urma testelor, a rezultat că poate afecta și organismul uman, după ce molecula ShCo 14 îi permite să se agațe de celulele noastre pulmonare. Mai mult, în caz de contact, virusul putea fi transmis la om direct de la liliac.

Cu toate că s-ar fi luat în calcul eventualitatea ca, la un moment dat, virusul să ajungă să afecteze oamenii, s-ar fi considerat că acesta nu este foarte periculos, iar eventualele probleme ar fi foarte mici în raport cu „beneficiile științifice”.