COVID-19. Ce pedepse se pregătesc pentru românii care nu au respectat Ordonanțele Militare! „Perioada de urmărire penală va fi de durată!”

Sutele de dosare penale întocmite, în timp record, pe numele celor care fie au plecat din carantină sau izolare, fie au mințit în legătură cu zonele în care au călătorit și au îmbolnăvit alte persoane, vor da mari bătăi de cap autorităților.

De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, au fost întocmite, pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, aproape 400 de dosare penale. Cele mai multe, privesc fuga unor persoane din izolare sau carantină, dar există și anchete deschise pe numele unor oameni care, deși veniseră din zone afectate de pandemie și-au îmbolnăvit semenii după ce, ori nu s-au autoizolat, ori au mințit în legătură cu țările în care călătoriseră recent.

Fără îndoială, cel mai cunoscut pentru opinia publică este cazul fostului adjunct al Poliției Capitalei, care s-a internat la spitalul Gerota și a ascuns faptul că abia revenise din Israel. Din cauza acestei minciuni, 30 de oameni s-au îmbolnăvit, inclusiv directorul unității medicale și șefa ATI, care a fost chiar la un pas de moarte.

IMOBILIARE (P) SONDAJ: Cele mai mari nemulțumiri ale bucureștenilor despre Capitală: 78% dintre locuitori s-ar muta la casă nouă

11:44

AUTO Cum încearcă unii șoferi români să păcălească radarele e-SIGUR, potrivit presei maghiare. Ce riscă aceștia și cum funcționează sistemul

11:39

Totuși, cazul rezervistului MAI a fost înregistrat înainte ca, în România, să fie implementată starea de urgență, care a venit, la pachet, pedepse noi pentru fapta comisă de acesta.

Ca urmare, dacă va fi găsit vinovat, pensionarul MAI riscă o condamnare cu închisoarea între șase luni și doi ani, în contextul în care noua lege impune o pedepsă de la 7 la 15 ani de detenție, la care se aplică și un spor de doi ani.

Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru Gândul.ro, că procesele sutelor de oameni acuzați de zădărnicirea combaterii bolilor vor da bătăi de cap celor care vor trebi să probeze această infracțiune. Ene spune că, încă de la început, persoanele acuzate trebuie împărțite în două mari categorii, în funcție de momentul în care au comis presupusele fapte, adică înainte sau după declararea stării de urgență.

„Pentru cei care intră în prima categorie, lucrurile ar putea fi mai simple, prin realizarea unui acord de recunoaștere a faptei, care va avea ca efect o pedeapsă cu suspendare”, a spus Ene.

În același timp, pentru persoanele acuzate de zădărnicirea combaterii bolilor pe noua lege, care vine cu încadrări mult mai mari, procesele vor avea o altă miză.

Cea mai blândă pedeapsă, pentru nerespectarea condițiilor de izolare și carantină ajunge la trei ani, iar cea mai grea, care presupune infectarea cu bună știință, soldată pierderea de vieți omenești, ajunge la 15 ani. Iar la aceste pedepse, se adaugă și un spor de doi ani, impus de lege în cazul tuturor infracțiunilor comise pe perioada stării de urgență.

Totuși, avocatul susține că, în cazurile grave, probatoriul va fi foarte greu de realizat. „Este nevoie de dovezi. Trebuie să se facă dovada relaționării dintre oameni, trebuie să se demonstreze că omul știa că este bolnav și că nu a respectat condițiile de prevenție. În multe situații, din lipsă de probe, se va ajunge la netrimitere în judecată, iar în altele, lipsa probatoriului va conduce la achitarea inclupatului”, a explicat avocatul Ene.