• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Crainicul Revoluției, Theodor Brateș, a fost pus sub învinuire în Dosarul Revoluției pentru infracțiuni contra umanității

Crainicul Revoluției, Theodor Brateș, a fost pus sub învinuire în Dosarul Revoluției pentru infracțiuni contra umanității
Teodor Brateș, jurnalist la Televiziunea Română, primul crainic al Revoluției, a fost pus sub învinuire de către procurorii Parchetului General, din probatoriu reieșind că acesta a fost "principalul factor de diseminare a știrilor false" și care a instalat "psihoza teroristă" în rândul populației.

„Suspectul Brateș Teodor – adjunct al redactorului șef al Redacției „Actualități” din TVR – a fost principalul factor de diseminare a știrilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populației a României (militari și civili). Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare și civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale așa zișilor teroriști, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice și astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieți omenești, vătămări și distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluționare”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către Parchetul General.

Potrivit sursei citate, procuorii militari au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii  de infracțiuni contra umanității față de fostul jurnalist.

Miercuri dimineață, Theodor Brateș a ajuns în fața procurorilor militari pentru a da lămuri cu privire la activitatea sa din timpul Revoluției de la 1989.

„Nu facem nicio declarație în această fază a procesului penal, de anchetă, urmărire. Are calitatea pentru care a fost citat de suspect, ceea ce nu are nicio legătură cu vinovăția. Acuzațiile sunt cele pe care le știți din comunicatele emise Parchetului General. Urmează să studiem ordonanța care ne-a fost pusă astăzi la dispoziție”, a declarat avocatul jurnalistului la intrarea în Parchetul General.

Marți, procurorii militari au extins cercetările în ceea ce îl privește pe fostul președinte Ion Iliescu pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 27-31 decembrie 1989. În ceea ce privește infracțiuni comise în 22-27 decembrie, Klaus Iohannis a avizat cererea procurorilor.

La intrarea în sediul Parchetului, Ion Iliescu nu a făcut declarații, însă fostul președinte și-a exprimat opinia pe blogul personal după ce Klaus Iohannis a avizat cererea de urmărire penală.

„În ceea ce mă privește decizia președintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecții de democrație oameni care, în timpul ceaușismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalității lui Ceaușescu.Știu că sunt destui cei care nu văd nici acum cu ochi buni faptul că promisiunile cuprinse în Comunicatul CFSN către țară, scris, cum spuneam, printre gloanțe (atacuri despre care se spune acum că au fost înscenarea noastră!) au fost îndeplinite. Nu poți face din actul suprem de demnitate al națiunii române o „lovitură de stat”, doar pentru că așa a citit cineva în cartea unul apologet-și angajat!-al Securității. Am spus și repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte și noi precum Polonia, Ungaria și Cehoslovacia, de o tranziție negociată. O revoltă populară a născut un vid de putere. Niște oameni, din cele mai diverse zone ale societății, și de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens și o direcție schimbării. Și-au asumat niște responsabilități”, a scris Ion Iliescu.

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut președintelui României încuviințarea urmăririi penale în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității în cazul lui Ion Iliescu, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României și față de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluției.

Petre Roman, a declarat atunci, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că este uluit și revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr președintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluției nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

În cadrul Dosarului Revoluției, procurorii au anunțat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceaușescu din decembrie 1989, dar și cele legate de declanșarea și efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Inchide