CSM, aviz negativ pe Legile justiției, în linie cu DNA și Parchetul General. Șefa ICCJ: Oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat altceva

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, după ce 11 magistrați au votat pentru avizarera negativă a inițiativei legislative care vizează sistemul judiciar, iar alți șapte pentru avizarea pozitivă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, în ședința de joi, timp de aproximativ trei ore pe marginea proiectului de modificare a legilor justiției asumat de coaliția PSD-ALDE.

DIICOT, DNA și Parchetul General s-au pronunțat împotriva noului proiect de modificare a legilor justiției. De asemenea, aceeași opinie au avut-o și două asociații de magistrați, respectiv Asociația Procurorilor din România și Forumul Judecătorilor.

Coaliția PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca inițiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară și modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiției propusă de PSD-ALDE, președintele României apare în procedura de numire a șefilor de parchete, însă nu și în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înființeze o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înființeze.

Proiectul legilor justiției a fost modificat semnificativ în Parlament, față de forma inițială transmisă de ministerul Justiției. Avizul inițial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituția condusă de Tudorel Toader a fost negativ.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, după ședința de plen în care s-a votat avizarea negativă a proiectului Legilor justiției, variantă propusă de Parlament, că el crede că se va ține cont de opinia exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Rațiunea juridică și-a spus cuvântul. Era și de așteptat, pentru că deja aveam un vot negativ și era normal să fie așa. Eu cred că va conta acest vot, pentru că există o rațiune juridică și la fundamentarea actelor normative. Propunerile de lege ferenda trebuie făcute întotdeauna într-un mediu potrivit. Trebuie să fie o stare de calm, de dialog si de disponibilitate din partea tuturor și să vedem ce poate fi perfecționat și aceasta să fie de bună credință în așa fel încât cu toții să avem percepția că a putut ieși din procesul legislativ actul normativ cel mai potrivit pentru a satisface exigențele unei justiții independente, europene”, a spus Lazăr, la ieșirea din sediul CSM.

Procurorul general a adăugat că proiectul de lege propus de Camera Deputaților conține inițiative „absolut suprarealiste”.

„Noi, atunci cand discutăm, trebuie să fie un dialog purtat cu aceleași arme și aceleași argumente ale rațiunii. Dacă unii folosesc argumente disproporționate, contondente, nu este în regulă. Acela nu este un dialog. Am spus foarte clar ca există câteva dispoziții ale acestui proiect de lege foarte sever criticat de colegii noștri, cum este aceea privind direcția de investigare a pretinselor infracțiuni săvârșite de procurori și judecători. Așa ceva este absolut suprarealist în condițiile în care există o criminalitate nesemnificativă”, a mai spus sursa citată.

Șefa ICCJ: Oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat alt proiect al Legilor justiției. Suntem mințiți?

Președintele ICCJ, judecătorul Cristina Tarcea, a spus, joi, în cadrul ședinței de plen a CSM, că a aflat recent că oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat alt proiect al Legilor justiției față de cel care se află spre avizare în Consiliul Superior al Magistraturii.

Joi, în cadrul plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se discută despre propunerile de modificare a Legilor justiției, propuse de Camera Deputaților. În cadrul dezbaterilor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) s-a întrebat dacă nu cumva oficialii de la Burxelles au fost mințiți, pentru că li s-ar fi prezentat alte propuneri de modificare a Legilor justiției.

„Mărturisesc că mi-am pus și îmi pun întrebarea următoare: asupra căror legi suntem chemați astăzi să ne dăm avizul? Pun această întrebarea pentru că suntem sesizați cu trei propuneri parlamentare în ceea ce privește modificarea legilor 303, 304 și 317. Am aflat din presă că, în urmă cu două zile, oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat, li s-a pus punctul de vedere, li s-a supus dezbaterii alte propuneri legislative. În aceste condiții, mă întreb: există dialog? Există transparență? Există colaborare interinstituțională de bună credință? Suntem siguri asupra legi suntem chemați astăzi să ne dăm avizul? (…) Au fost mințiți oficialii de la Bruxelles? Nu știu, îmi pun întrebarea, suntem mințiți noi?”, a spus Cristina Tarcea, în plenul CSM.

În replică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, care s-a simțit vizat de aceste întrebări, a spus că „fiecare este liber să înțeleagă ce vrea, ce poate și să se exprime așa cum coordonatele profesionale îi permit”.

„Eu nu am participat la dezbatereile pregătitoare din Comisii, iar, de principiu, eu vorbesc doar ce știu. Ce știu eu este că avizul pe care CSM este chemat să îl dea este aviz pe proiectul de lege pe care l-a primit de la Comisia special însușită. Că acea comisie și-a însușit proiectul inițial cu modiificări mai bune sau mai rele, este altă disucție. CSM are spre avizare proiectul primit de la Comisie. Discuții sunt multe, în condiția în care publicitatea este asigurată în spațiul public național și spațiul public european. Am avut întrevederi cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, cu comisarul european pentru Justiție, consumatori și egalitate de gen. În limita a ceea ce știu eu, am vorbit posibilele soluții pe marginea acestui proiect, primit de la Comisia specială. (…) Fiecare este liber să înțeleagă ce vrea, ce poate, să se exprime cum coordonatele profesionale îi permit. Dumneavoastră (Cristina Tarcea) ați lucrat în Ministerul Justiției și știți că nu te duci la un alt oficial să vorbești despre ce era să fie, despre o lege ce a fost ulterior modificată”, a spus Toader, în același context.

Redăm o parte dintre pozițiile exprimate de mebrii Consiliului, în ședința de plen de joi:

„Nevoia unei schimbări, unei modificări este nevoia sistemului judiciar, nimeni nu poate nega. De aceea, este foarte dificil astăzi. Nu poți avea, simultan, două convingeri contradictorii și să le susții pe amândouă. Eu nu cred asta, ține de dubla gândire. Nu e bine să ne plasăm în zona aceea. Nu putem să fim de la caz la caz de acord cu Legile justiției. Eu vreau să îmi păstrez consecvența și să afirm că aceste legi trebuie modificate mai mult decât oricând. Avem obligația să ne aplecăm pe fiecare text de lege și să avem amendamentele la care am muncit de trei ani de zile. Asta e misiunea și în felul acesta protejăm independența justiției”, a declarat judecătoarea Lia Savonea.

„Cum vom face, ca să fim consecvenți, în condițiile în care magistrații care simt nevoia de schimbare mi-au spus majoritar (…) să nu dăm un aviz pozitiv acestui pachet de legi, pentru că el nu reprezintă ceea ce vre, la ceea ce am lucrat noi?”, s-a întrebat, retoric, procurorul George Bălan.

„Cum să înțeleg eu, ca membru care își exprimă un vot, este adevărat, consultativ, că toate propunerile Consiliului au fost transmise vechiului inițiator, Ministerul Justiției, în două rânduri, observațiile asociațiilor magistraților în repetate rânduri, observațiile instanțelor judecătorești și că în mod intempestiv, un proiect asumat la nivelul ministerului este în moarte clinică, înțeleg. Dar apare un alt proiet care ține sau nu ține cont de sugestiile noastre, de observațiile noastre? Putem să vorbim de o lege neterminată, pentru că nu cumva această lege e neterminată? Nu cumva acel consiliu de integritate este reprezentativ pentru mine, pentru dumneavoastră, pentru părinții noștri sau pentru cine? (..) Acordarea unui termen de o săptămână pentru consultarea instanțelor și parchetelor – până unde mergem? Totul se rezumă la dezbaterea parlamentară?”, a expus, în ședința de plen, judecătorul Bogdan Mateescu.

„Știu care au fost probleme sistemului. Probelemele nu sunt rezolvate prin acest proiect de lege, probabil nici 20%. Putem găsi soluții dacă mergem la o masă, unde expertiza noastră poate să vină cu soluții legislative pentru aceste legi. Referitor la acea direcție (de anchetare a magistraților – n.red.), garanțiile de independență sunt discutate în fiecare zi. Nu avem cum să găsim o soluție legislativă aproape perfectă dacă nu vom fi acolo prezenți. În funcție de modul în care vom trata problema asta astăzi, vom păstra sau nu ușile dialogului. Dacă va fi un vot nu tocmai favorabil, e posibil să fim chemați la discuții. Au refăcut proiectul de lege. Judecătorul nu face lege, ci le aplică, dar ca să avem o lege pentru noi, corectă, bună, trebuie să participăm la dialog”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

La începutul ședinței de plen au luat cuvântul, prin videoconferință, și reprezentanții UNJR și APR.

„Din punctul nostru de vedere, este important ca atunci când avizul va fi trimis la Parlament și observațiile transmise de UNJR să fie avute în vedere. Din păcate, s-a transmis un mesaj vizavi de o respingere în bloc a acestui proiect de lege, neargumentată pe fond, ci pe formă. E important să ne gândim care ar fi consecința practică a unui vot de acest gen dat de Consiliu. Prin acest vot de a aviza un proiect de lege, Consiliul se autoexclude de la dezbaterile viitoare din Parlament care, cu sau fără voia Consiliului, este foarte posibil să aibă loc într-un final, pentru că e vorba despre dreptul constituțional al Parlamentului de a legifera. E important ca judecătorii și procurorii să urmărească acest proiect de lege pe tot parcursul lui legislativ”, a declarat președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

„Cerem avizarea negativă a întregului pachet legislativ. Analiza de ansamblu a întregului pachet legislativ, din punctul nostru de vedere, conduce la concluzia că trebuie avizată netaivă. Acest lucru nu înseamnă un refuz al dialogului. Asociațiile magistraților, CSM, Ministerul Public, ICCJ au exprimat, în mod constant, o deschidere largă la dialog. Dialogul înseamnă un cadru de discuție loial și onest. Noi nu am avut la dispoziție impactul acesteor noi măsuri propuse. Sunt unele instituții pe care nu le găsim în Constituția României și mă refer la acea instituție în subordinea căreia va funcționa Inspecția Judiciară. (…) Nu am văzut nicio expunere de motive cu privire la înființarea noii direcții de investigare a procurorilor și judecătorilor. Nu cred că este utilă înființarea acestei direcții.Nu am găsit o asemenea instituție în alte state”, a spus președintele Asociației Procurorilor din România (APR), Bogdan Gabor.

DIICOT, DNA și Parchetul General s-au pronunțat împotriva noului proiect de modificare a legilor justiției. De asemenea, aceeași opinie au avut-o și două asociații de magistrați, respectiv Asociația Procurorilor din România și Forumul Judecătorilor.

Coaliția PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca inițiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară și modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiției propusă de PSD-ALDE, președintele României apare în procedura de numire a șefilor de parchete, însă nu și în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înființeze o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înființeze.

Proiectul Legilor justiției a fost modificat în Parlament, față de forma inițială transmisă de ministerul Justiției. Avizul inițial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituția condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.