Cum vor fi identificați mincinoșii în penitenciare

Psihologul Emanuel Andelin, doctorand la Facultatea de Psihologie a UBB Cluj-Napoca și ofițer specialist în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a explicat că softul este atât de bine calibrat încât poate identifica cu mare finețe o microexpresie facială, chiar dacă aceasta nu poate fi detectată cu ochiul liber.

„Ideea de la care s-a plecat în realizarea softului FACET a fost identificarea emoțiilor și felul în care acestea pot fi transpuse pentru a putea fi analizate statistic. Pe partea de emoții universale, șapte la număr, avem fericire, surpriză, frică, furie, tristețe, dezgust, dispreț, iar softul recunoaște și frustrarea și confuzia, iar la fiecare în parte s-au identificat anumite acțiuni faciale, microexpresii, anumite grupe de mușchi care acționează specific în cadrul anumitor emoții. Pentru aceste emoții, s-au calculat aproape 100 de acțiuni faciale. O microexpresie facială este foarte rapidă și durează sub 250 de microsecunde, deci a patra parte dintr-o secundă, iar softul este atât de bine calibrat încât o poate identifica cu mare finețe. De exemplu, dacă avem o microexpresie de o
sensibililitate ridicată și nu poate fi identificată de un psiholog cu ochiul liber, poate fi identificată cu ajutorul softului”, a spus Andelin.

Potrivit acestuia, pentru utilizarea softului, este nevoie doar de camera web a laptopului sau de filmarea video a persoanei supusă testului.

„Având în spate o tehnologie IT, programarea ajută foartă mult la recunoașterea și identificarea emoțiilor, noi avem modulul avansat al softului. Softul FACET a fost realizat de specialiștii iMotions, o platformă de cercetare biometrică, cu sedii în SUA și Danemarca. Softul a fost achiziționat de UBB în cadrul unui proiect de tip parteneriat din care fac parte mai multe entități și este unic în România”, a mai spus acesta.

FLASH NEWS Condiții inumane la un azil din Olt. 27 de persoane, relocate de urgență

12:34

JUSTIȚIE Cine a dat în vileag mecanismul mitei de la Permise Arad. Cinci polițiști examinatori au fost condamnați

12:27

Andelin a precizat că, în spatele fiecărei emoții, stă un declanșator care are rolul de a trezi o anumită emoție, iar în funcție de fiecare declanșator, pot fi anumite situații create.

„Dacă vrem să identificăm minciuna, putem crea un scenariu care are scopul de a declanșa anumite emoții, care sunt exprimate facial prin microexpresii. La nivelul feței, avem două categorii de mușchi, elevatorii și depresorii, care ridică sau coboară grupele de mușchi. Avem la nivelul feței mușchi care singuri, sau în combinație, sunt autorii acelor microexpresii faciale, ale emoțiilor. Avem mușchi la nivel frunții, pleoapelor, obrajilor, nasului, buzelor, gâtului, iar în spatele fiecărei emoții stă o grupă de mușchi sau unul singur”, a mai spus acesta.

În prezent, softul FACET este folosit în analiza comunicării non-verbale, și anume identificarea unui tipar specific pentru prevenția în cazul ideațiilor suicidare din penitenciare.

„În momentul în care un psiholog din penitenciar identifică o anumită intenție de suicid în cazul unui deținut, aceasta poate fi disimulată la nivel verbal. În schimb, la nivelul microexpresiilor faciale, în momentul în care identificăm un tipar, am putea identifica acel comportament de disimulare prin care persoana respectivă încearcă să ascundă principalele gânduri cum că ar dori să își ia viața. Avem în față un spectru larg de aplicații ale softului, putem depista deținuții care mint în alte cazuri. Noi putem identifica faptul că acea persoană are un comportament disimulat, astfel încât să trezească în mintea psihologului faptul că persoana testată îl poate induce în eroare. Vedem că cineva are ceva de ascuns și atunci suntem mai atenți cu întrebările, dar și la răspunsurile primite”, a explicat psihologul clujean.

În cadrul cercetării întreprinse până acum în Penitenciarele Arad și Gherla s-a realizat, deja, un studiu de caz al unei persoane care a ridicat semne de
întrebare privind intenția de a se sinucide, pe baza descifrării microexpresiilor faciale.

„A mințit legat de faptul că ar vrea să se sinucidă, iar, ulterior, a încercat să se sinucidă. Paleta emoțională în astfel de cazuri este destul de largă, emoțiile nu apar pure, fiind vorba de situații de viață și de moarte. Putem vorbi de microexpresii care transmit fericirea, poate fi frică, furie sau surpriză. Important este să vedem momentul în care apar aceste emoții, pentru a putea identifica un anumit procent de emoții pe partea de predicție care apar în momentul în care cineva ar transmite minciuna. Căutăm un tipar comportamental în negarea ideației suicidare și atunci intervenim pe partea de consiliere. Încercăm să prevenim apariția sinuciderilor”, a subliniat Emanuel Andelin.

De asemenea, au fost descoperite emoții, cum ar fi fericire și bucurie, în cazul altor deținuți când vorbesc despre actele de cruzime și violență săvârșite, iar softul arată chiar și intensitatea expresiei.

„Comunicarea non-verbală înseamnă 90% din informațiile transmise într-o relație de comunicare. Pe lângă expresiile faciale, se înglobează și elemente care țin de schimbarea posturală și dresul vocii, pauzele care intervin în oferirea unui răspuns”, a mai subliniat Emanuel Andelin.

Conferențiarul Alina Rusu, de la Facultatea de Psihologie a UBB, directorul proiectului, a declarat la rândul său că echipa care folosește softul FACET
analizează posibilitatea, pe viitor, a creării unui grup de expertiză, format din specialiști, prin care să poată fi oferite servicii diverse celor care să le solicită de la diverse instituții, cum ar fi Poliția.

„De exemplu, în cazul unei persoane inculpate care iese dintr-o sală de judecată și este intervievată, noi putem urmări filmarea și putem decoda microexpresiile de pe fața acestei persoane. Putem folosi acest soft în tot ceea ce înseamnă un comportament disimulat, un alt exemplu fiind copii abuzați”, a precizat Rusu.

Psihologii UBB pregătesc, pentru viitor, și un proiect pentru recunoașterea emoțiilor la copii cu autism cu ajutorul softului FACET, fiind importantă identificarea modalității în care acești copii reacționează după ce intră în contact cu animalele.

„Un astfel de contact ajută la detensionare, la o autoreglare a emoțiilor și la recunoașterea emoțiilor de către părinți. Iar părinții pot vedea care metode dau rezultate astfel încât pot fi continuate. Încercăm în cadrul terapiei cu cai să montăm o cameră video care să filmeze fața copilului cu autism care este călare pe cal pentru a descifra emoțiile acestuia. Până acum am observat apariția zâmbetului”, a mai spus Alina Rusu.

Softul FACET poate fi folosit împreună cu poligraful, detectorul clasic de minciuni, pentru a se obține o mai mare acuratețe a rezultatelor, astfel
încât cele două metode se pot completa.