Curtea Constituțională respinge noul Cod al insolvenței, adoptat de Guvern prin ordonanță

Noile prevederi ale Codului insolvenței, adoptate de guvern prin ordonanță de urgență, și criticate dur de președintele Traian Băsescu potrivit cărora articolele referitoare la audio-vizual sunt discriminatorii, au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.

Ordonanța de urgență a fost declarată neconstituțională în ansamblu.

Avocatul Poporului a contestat, pe 9 octombrie, la Curtea Constituțională Ordonanța de urgență privind insolvența, invocând lipsa conformității unor dispoziții legale din actul normativ față articolul 1 alineatul 5 și articolul 15 alineatul 2 din Constituție.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

23:00

CONTROVERSĂ Kremlinul restricționează rețelele VPN. Singura fereastră a rușilor către lumea exterioară este închisă

22:39

În sesizarea trimisă Curții Constituționale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepția de neconstituționalitate a articolului 81 alineatul 3 și a articolului 348 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

„Argumentele invocate au vizat conformitatea dispozițiilor legale criticate față de art. 1 alin. (5) și art. 15 alin. (2) din Constituție, privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, cât și a neretroactivității legii”, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului.

Ordonanța de Urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.

De asemenea, ordonanța prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.

Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești.

Avocatul Poporului, Crișu Anastasiu, declara marți, pentru Mediafax, că posibila ridicare a unei excepții de neconstituționalitate privind Codul insolvenței este analizată de vineri, urmând să fie consultați cei implicați în elaborare, pentru a stabili „care a fost intenția legiuitorului”.

Anastasiu preciza că, încă de vineri, având în vedere discuțiile privind excepția de neconstituționalitate ce au urmat publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind insolvența, instituția analizează prevederile actului normativ.

Marți, PDL a transmis Avocatului Poporului solicitarea de ridicare a excepției de neconstituționalitate cu privire la articolul 81 din OUG privind insolvența.

PDL consideră că prin această prevedere se încalcă mai multe articole din Constituție. Democrat-liberalii menționează în acest sens articolul 1 alineat (4), potrivit căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor”, articolul 16 alineat (1), conform căruia „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, și articolul 31, alineat (1), care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”.

Uniunea Judecătorilor din România a cerut luni Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Avocatul Poporului pentru a supune Codul insolvenței controlului la Curtea Constituțională, susținând că actul normativ nesocotește flagrant dispozițiile articolului 115 din Constituție, ce limitează situațiile în care Guvernul poate emite ordonanță de urgență.

Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la Cotroceni, că Ordonanța de Urgență 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual.

Marți, șeful statului a spus că efectul numirii în funcția de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul grupurilor parlamentare se vede în faptul că sunt 96 de Ordonanțe neatacate.

Traian Băsescu a arătat că un punct al Acordului de coabitare cu premierul s-a referit la consolidarea independenței justiției în raport cu influența politică, precum și respectarea prevederilor Constițutiei la emiterea ordonanțelor de urgență și punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale.

„Știm toți că s-a spus «Asta e soluția», iar efectul îl vedem. Sunt 96 de Ordonanțe de Urgență emise de Guvernul Ponta, niciuna atacată de Avocatul Poporului”, a precizat Traian Băsescu, făcând referire inclusiv la OUG care „încalcă grosier tratamentul egal al persoanelor”, și anume modificările la Legea insolvenței.

„Domnul Ghiță trebuie să purceadă la a achizitiona televiziuni și radiouri, dacă se poate și Televiziunea Română, să le pună în slujba domnului Victor Ponta. Și atunci, dăm o Ordonanță de Urgență cu caracter discriminatoriu pentru țintele domnului Ghiță și ale domnului Ponta. Din păcate, Avocatul Poporului am înțeles că astăzi a anunțat că reflectează, că va discuta. Cum este posibil să nu iei Articolul 16 din Constituție și să vezi în ce măsură 80 aliniatul corespunde acestui articol? Dânsul gândește”, a mai comentat președintele Traian Băsescu.

Prevederile articolului 81 din Codul insolvenței au fost de asemnenea criticate, vineri, de mai multe ONG-uri, ca Reporteri fără Frontiere, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, care au susținut că aceste dispoziții pun în pericol libertatea presei și dreptul la informare al publicului, sunt restrictive, instaurează un regim discriminatoriu și creează premisele unor posibile abuzuri.