Dă-ți TESTUL DE ROMÂN. Care este ziua națională a Românei?

Ziua națională a României se sărbătorește pe 1 decembrie din 1990. Timp suficient să ne obișnuim și să nu stăm prea mult pe gânduri atunci când suntem întrebați „Care este ziua națională a României?”. În cazul celor mai multe persoane care au răspuns provocării de a-și da TESTUL DE ROMÂN, lucrurile așa au stat. Am primit însă și alte răspunsuri: 21 sau 24 decembrie ori 24 ianuarie. Cert este că nimeni, nici măcar cei mai în vârstă, nu și-a amintit de 23 august, ziua națională a României timp de mai bine de 50 de ani.

DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN! 10 întrebări date la examenul de cetățenie. Cine îi numește pe judecători, cine a fost Ferdinand I și care este cel mai mare podiș din România. Testul 5

În ultimii 16 ani (2002-2014), aproape 2.600 de cetățeni străini au obținut cetățenia română după ce au reușit să răspundă la astfel de întrebări. Această statistică nu-i cuprinde pe cetățenii români care și-au pierdut cetățenia română și și-au redobândit-o în intervalul menționat sau pe descendenții lor.

Întrebările sunt puse în cadrul unui interviu și acoperă domenii precum Constituția României, istorie, geografie, cultură și civilizație. Nu există un număr fix de întrebări și nu există nici un număr prestabilit de răspunsuri corecte pe care trebuie să le dea pentru a fi declarați admiși.

„Membrii Comisiei pentru Cetățenie apreciază cunoștințele solicitanților în ansamblu, prin raportarea diferențiată la posibilitățile intelectuale și gradul de educație ale fiecăruia dintre ei, fără discriminare, nefiind stabilit un numar fix de întrebări la care solicitantul trebuie să răspundă corect pentru a fi declarat admis la interviu”, potrivit reprezentanților ANC.

gândul a selectat cele 10 întrebări din auxiliarul Ghidului privind obținerea rezidenței pe termen lung și a cetățeniei române, indicat de reprezentanții ANC ca fiind o sursă de încredere pentru cei care se pregătesc pentru a deveni cetățeni români, întrebările propriu-zise nefiind publice.

Celelalte cinci întrebări și răspunsurile pe care le-am obținut le veți putea vedea în următoarele materiale pe care gândul le va publica în cadrul campaniei „DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN!”.

Gândul lansează o provocare și cititorilor săi pe care îi invită să-și dea TESTUL DE ROMÂN!

Testele conțin câte zece întrebări, altele decât cele la care au răspuns cetățenii intervievați de gândul, precum și răspunsurile.

DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN! Testul 1: 10 întrebări date la examenul de cetățenie. Care sunt trăsăturile statului român, ce este CSAT și cine stabilește salariul președintelui?

Dă-ți TESTUL DE ROMÂN! Testul 2: 10 întrebări date la examenul de cetățenie. Care este rolul Parlamentului, cine a fost Dimitrie Cantemir, unde este situată România pe glob?

DĂ-ȚI TESTUL DE ROMÂN!10 întrebări de la examenul de cetățenie. Ce înseamnă apatrid, cine a fost Bogdan I și care este cel mai înalt vârf din România? Testul 3

Dă-ți TESTUL DE ROMÂN! Testul 4: 10 întrebări date la examenul de cetățenie. Ce este CSAT, cum se numea zeul suprem al dacilor și ce lungime are litoralul românesc?

Condiții pentru solicitarea cetățeniei române

Pentru a solicita cetățenia română, un cetățean străin trebuie să îndeplinească mai multe condiții, potrivi Legii cetățeniei române, legea nr. 21/1991 republicată în 2010, dintre care amintim: locuiește pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau este căsătorit cu un cetățean român de cel puțin 5 ani, a împlinit 18 ani, nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care „îl face nedemn de a fi cetățean român „, cunoaște limba română și are noțiuni elementare de cultură și civilizație românească suficiente pentru a se integra în viața socială, cunoaște prevederile Constituției și imnul național. Timpul de așteptare pentru solicitarea cetățeniei române se poate reduce și până la jumătate în anumite condiții prevăzute de lege (art 8, alineatul 2).

De asemenea, pot solicita cetățenie română și persoanele care au pierdut-o, precum și descendenții acestora până la gradul II inclusiv (art. 10), precum și persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora pâna la gradul III (art. 11). Ultimele două categorii nu au fost incluse în statistica ANC privind numărul cetățenilor străini care au cerut și au obținut cetățenia română în ultimii 5 ani.

Etapele procesului de obținere a cetățeniei române

Procesul de obținere a cetățeniei române începe cu depunerea unei cereri la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București. După depunerea cererii, se stabilește termenul de verificare a îndeplinirii condițiilor menționate, cu excepția cunoașterii limbii române, a elementelor de cultură și civilizație, a Constituției și a imnului, care sunt verificate în cadrul unui interviu, cea de-a treia etapă din cadrul procesului de obținere a cetățeniei române. În perioada cuprinsă între depunerea cererii și susținerea interviului, solicitantul trebuie să completeze un dosar pentru a dovedi că îndeplinește condițiile impuse de lege. În cazul în care solicitantul este declarat admis în urma interviului, președintele ANC emite un ordin de acordare a cetățeniei române. În termen de trei luni de la data comunicării ordinului, persoana care a obținut cetățenia română trebuie să depună jurământul.

Cât durează să obții cetățenia română

Una dintre cele mai importante etape în procesul de obținere a cetățeniei române este completarea dosarului, ulterioară depunerii cererii la ANC. Cu cât completarea acestuia se face mai repede, cu atât solicitantul are mai multe șanse să obțină cetățenia mai rapid. Un cetățean străin are la dispoziție 6 luni de la data depunerii cererii pentru a completa acest dosar. Odată această etapă încheiată, chemarea la interviu se face în termen de maxim 6 luni, potrivit reprezentanților ANC.

În cazul în care un soliciant este respins după susținerea acestui interviu, acesta trebuie să depună o nouă cerere, dar abia după 6 luni de la respingerea celei anterioare.

Material realizat de Diana Marcu, Ramona Loznianu (reporteri), Cătălin Sanda (imagine), Daniel Ivan (editor de montaj), Cezar Helmis (producție)