De ce îi lasă pe profesori nervii? Câteva explicații și soluții la un fenomen din școala românească

De ce îi lasă pe profesori nervii? Câteva explicații și soluții la un fenomen din școala românească
Publicat: 25/04/2016, 20:47
Actualizat: 30/08/2016, 15:53

Până la această oră, Ministerul Educației nu deține o evidență numerică a cazurilor de violență verbală profesor-elev din unitățile de învățământ. Dacă anul trecut, ministerul raporta la nivel național 18.793 de cazuri de violență în școală, dintre acestea, 3.397 fiind asociate violenței verbale, iar cea mai des menționată formă de violență fiind cea elev-elev, doar pe primul semestru al anului școlar 2015-2016 avem de-a face cu peste 10.000 de astfel de incidente în școli. Concret, potrivit celor declarate pentru Gândul de către reprezentanții Ministerului Educației, la nivel național, au fost înregistrate 10.518 cazuri de violență în unitățile de învățământ, pe semestrul I al anului școlar în curs.

„Cele mai multe sunt grupate generic la categoria „atac la persoană”, însemnând conflicte interne, respectiv 7.528. Cele mai multe au fost între elevi. Noi la fiecare sfârșit de semestru le centralizăm pe baza raportărilor inspectoratelor școlare. Acestea sunt rezultatele pentru semestrul I, fiind vizat tot ciclul de învățământ, minus preșcolarul”, au precizat, pentru Gândul, reprezentanți ai Ministerului Educației.

„Du-te naibii în pregătitoare! Jumătate de creier!”

La Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, în luna martie a anului 2015, în timp ce preda la clasa întâi, o învățătoare urla la elevii săi, jignindu-i și amenințându-i după cum urmează: „Mă, tu ești normal, mă băiatule?! Nu poți să fii la ritmul colegilor tăi! Du-te naibii în pregătitoare! Du-te în grădiniță! Vino dracului la catedră să te păzesc ca pe un copil mic. Vino! Soarele cui l-o făcut de copil! Jumătate de creier!”.

Practicile pe care învățătoarea le aplica la clasă au apărut în presă după ce a fost înregistrată, la ore, cu un reportofon, pus de tatăl unei eleve în ghiozdanul acesteia. Cum și-a justificat comportamentul învățătoarea: „Am fost nervoasă pentru că am avut probleme în familie”.

Aceasta, însă, predă în continuare, conducerea Colegiului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca monitorizând-o în permanență. Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat-o la cinci luni de închisoare cu amânarea pedepsei, pentru purtare abuzivă, și la 60 de zile în folosul comunității, sentința nefiind însă definitivă. Instanța nu i-a interzis dreptul de a preda.

Acesta este doar unul dintre cazurile care a scandalizat opinia publică, în ultimele luni.

Psiholog: „Unii dintre ei folosesc acest tip de agresivitate pentru a intimida și a recâștiga controlul”

Psihologul, specialist psihoterapeut de orientare psihanalitică, Andreea Chițu, a explicat, pentru Gândul, că sunt mai multe motive personale, atât interne cât și externe, care determină unele cadre didactice să utilizeze violența verbală în dialogul purtat cu elevii la clasă. În acest context, Andreea Chițu a punctat faptul că profesorii și-au pierdut din autoritatea pe care o aveau cândva.

„Motivele interne sunt legate de frustrări, neputințe, temeri, probleme personale din familie, din relații. Profesorul e și el om. Însă, ce este interesant este că din cauza schimbărilor culturale, a valorilor societății din ziua de azi, profesorii și-au pierdut din acea autoritate pe care o aveau din trecut. Ca și medicii, ca și multe alte profesii de genul acesta, nu mai sunt o voce, un reper pe care ceilalți să îl adopte. Dar, până la violență, deja aș zice că sunt, mai degrabă, niște chestiuni care țin de individ, de nișțe particularități destul de personale, niște probleme nerezolvate în propria lui viață. Nu aș pune ca element justificator situațiile externe, cât mai degrabă niște probleme care țin de intern, de nivelul dezvoltării emoționale”, a detaliat Andreea Chițu.

La rândul său, psihologul clinician psihoterapeut Gabriela Minescu a explicat, pentru Gândul, că „mulți dintre ei nu își aleg această meserie din vocație”și „nestăpânind alte căi de a reacționa în interacțiunea cu clasa sau cu unii dintre elevi, unii dintre ei folosesc acest tip de agresivitate pentru a intimida și a recâștiga controlul”.

„Uneori, putem vorbi și de patologie în comportamentul celor angajați în educație. Poate fi o idee bună testarea sănătății psihice și mentale a cadrelor din învățământ de către comisii independente, formate din psihologi și psihiatri. Cunosc situații absurde- exemplul unei școli bune din București, unde o profesoară de matematică diagnosticată cu schizofrenie, continuă să predea, luându-se decizia de a fi tolerată până la vârsta pensionării”, a detaliat Gabriela Minescu.

În viziunea sa, astfel de reacții „pot ascunde frustrări, incapacitatea de a-și gestiona emoțiile, incapacitatea de a gestiona situația, de a lucra cu copiii, tendința de a umili”, dar și „credința, transmisă prin educație că trebuie să îi facem pe copii să se supună, „să fie cuminți” cu orice preț”.

„Riscurile sunt de la cele fizice până la traume psihice”

Întrebată care sunt riscurile cărora se expun elevii, Andreea Chițu a punctat că acestea pornesc de la cele fizice și pot ajunge până la traume psihice.

„Nu se justifică așa ceva. Trebuie găsită cea mai bună modalitate de răspuns și un profesor are aceste modalități de la note la discuții cu părinții”, a adăugat Andreea Chițu.

În aceeași măsură, Gabriela Minescu a subliniat faptul că violența verbală „afectează imaginea de sine și modelează comportamente”, iar „cuvintele se întipăresc în memoria copiilor, lăsând cicatrici și influențând dezvoltarea acestora”. Potrivit acesteia, nu este exclus să se ajungă la depresie clinică.

„Agresiunea verbală îi poate determina pe copii să se închidă în ei, să devină temători și ezitanți, să își piardă încrederea în ei sau în ceilalți. Efectele pot fi deosebit de grave, cu efecte greu de prevăzut asupra psihicului, dacă ne gândim la vârstele fragede ale copiilor și se poate ajunge până la depresie clinică sau stres posttraumatic. Să nu uitām că violența naște violență, din rândurile copiilor agresați se nasc viitorii agresori”, a mai explicat Gabriela Minescu.

Întrebată dacă consideră că astfel de cadre didactice ar trebui să se mai regăsească în învățământ, după o primă abatere de acest tip, psihologul Andreea Chițu a punctat faptul că „aici nu se poate generaliza” și că depinde la caz la caz, subliniind că „important este să nu ne acoperim unii pe alții”.

„Toată lumea poate greși. Nu putem să aruncăm cu piatra dacă noi înșine vreodată nu ne-am enervat. Cred că de la caz la caz, de la situație la situație să se facă o anchetă, să se facă o discuție. Depinde, însă, și de greșeală, evident. Sunt multe aspecte, nu aș putea generaliza”, a declarat Andreea Chițu.

Pe de altă parte, psihologul Gabriela Minescu ar recomanda, după o primă abatere, un avertisment, o evaluare psihologică și psihiatrică și „obligatoriu șase ședințe de terapie cu acești educatori”, iar abia după o a doua abatere să nu mai aibă dreptul să predea.

„Și evaluarea să se facă independent, de o comisie dinafara școlii. La a doua abatere, ar trebui scoși din sistem”, a mai punctat Gabriela Minescu.

În ceea ce privește o monitorizarea permanentă a orelor de curs, Andreea Chițu consideră că ar fi de dorit, însă, „ca orice lucru nu trebuie dus la extrem și radicalizat”.

„Într-un fel, într-o școală, într-o grădiniță ar trebui să fie. Mi se pare că măcar o cameră să fie”, a spus Andreea Chițu.

Totodată, Gabriela Minescu consideră că acest lucru „ar funcționa și în sens invers, pentru a proteja profesorii și pe copii între ei”.

Trebuie să recunoaștem faptul că violența verbală e folosită în ambele sensuri- împotriva copiilor sau de către copii, pentru a intimida alți copii sau propriii educatori”, a mai menționat Gabriela Minescu.

Sanda-Maria Ardeleanu (PNL): Nu putem să rămânem la clișeul „doar nu l-am omorât”

Pornind de la aceste date, Gândul a intervievat trei reprezentanți ai mediului politic pentru a vedea cum se poziționează față de această temă și dacă consideră că legislația ar trebui înăsprită în privința sancțiunilor acordate cadrelor didactice, care apelează la agresiune verbală în relația cu elevii și ce ar trebui făcut după o primă abatere, reținută în sarcina acestora.

Deputata PNL Sanda-Maria Ardeleanu, membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, a declarat, pentru Gândul, că, întâi de toate, legislația din România ar trebui respectată și ulterior îmbunătățită în ceea ce privește tema violenței în școală, „pornind de la realitatea socială, dar având în vedere și statutul României de membru UE”.

„Nu putem continua să ne comportăm în școală, ca educatori, în virtutea unor mentalități redate și de înțelepciunea populară prin proverbe, zicători sau persistând în clișee și stereotipuri anacronice: „bătaia e ruptă din rai”, „l-am tras doar de ureche”, „i-am spus mai apăsat că…”, „doar nu l-am omorât” s.a.m.d. Aceste manifestări lingvistice traduc, până la urmă, „principii” de creștere și „educare” a copilului, ce țin de o anumită mentalitate deja depășită”, a declarat Sanda-Maria Ardeleanu.

În acest context, deputata PNL a dat drept exemplu sistemul de învățământ francez, unde se pleacă de la formule total diferite, precum „nu ai dreptul să strigi la mine”, ” nu ai dreptul să mă atingi”…, pe care copiii și le însușesc și le folosesc încă de când se află la grădiniță.

„Printr-un efort comun de formare a educatorilor, învățătorilor și profesorilor noștri, am putea ajunge la o normalitate europeană și elimina violența, inclusiv cea verbală, în școală. Ar trebui să începem cu interzicerea agresiunii verbale, a tonului răstit , a țipătului la copil”, a adăugat deputatul PNL.

La rândul său, deputata PNL Andreea Paul a declarat, pentru Gândul, că nu legislația ar trebui înăsprită, ci educația civică, invocând, în acest context, art.48 din Legea 257/2013 care garantează dreptul copilului la respect și interzice violența manifestată asupra copilului, în toate formele sale, precum și regulamentele școlare care interzic și ele violență verbală. În viziunea sa, cadrele didactice ar trebui evaluate semestrial.

„Pe lângă justa aplicare a legii și a regulamentelor, consider obligatorie introducerea evaluărilor cadrelor didactice, care să preîntâmpine cazurile de agresiune verbală. Aceste evaluari trebuie facute pe criterii clare, stabilite prin ordin de ministru. O evaluare semestrială a cadrelor didactice va avea ca efect imbunatatirea relatiei profesor-elev. Picarea acestui test de evaluare poate conduce la acumularea unui punctaj negativ care să funcționeze ca un filtru al criteriilor de integritate, al conduitei profesionale și personale”, a explicat, pentru Gândul, Andreea Paul.

Ion Eparu (PSD): „Sunt pentru înăsprirea sancțiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în școală”

La rândul său, deputatul PSD Ion Eparu, membru în Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, a declarat, pentru Gândul, că este pentru înăsprirea sancțiunilor atât în cazul profesorilor, cât și a elevilor care apelează la violență în școli.

„Eu sunt pentru înăsprirea, într-adevăr, a sancțiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în școală, care se referă la acest aspect al violenței. Eu sunt cadru didactic la bază. Din punctul meu de vedere, un astfel de om care se manifestă așa cum am văzut și auzit în înregistrări (n.r – cele apărute în presă) nu are ce să caute în învățământ. Indiferent de valoarea profesională, un astfel de comportament este total neavenit. Nu are nicio legătură cu comportamentul de cadru didactic”, a punctat Ion Eparu.

Andreea Paul(PNL): „Sancțiunea întotdeauna trebuie să creeze un echilibru între cauză și efect”

Întrebată dacă consideră că, după o primă abatere, acești profesori ar trebui să se mai regăsească în învățământ, Andreea Paul a punctat faptul că atât cauza, cât și consecințele abaterii disciplinare trebuie cercetate, în contextul în care „sancțiunea întotdeauna trebuie să creeze un echilibru între cauză și efect”, în funcție de gravitatea faptei cercetate.

„Sancțiunea aplicată nu trebuie să fie obligatoriu excluderea, mai ales dacă abaterea este minoră, ci suspendarea din activitate pentru o perioadă determinată de timp, includerea profesorului într-un program de pregătire și apoi reevaluarea lui. În cazurile grave, excluderea este soluția corectă”, a spus Andreea Paul.

În viziunea lui Ion Eparu, cadrele didactice, ca acele apărute în înregistrările audio și video din presă, surprinse în timp ce agresează verbal elevii, nu au ce să caute în învățământ, cu atât mai puțin să predea la clasele mici.

„Cadrul legislativ este extrem de permisiv pentru diverse abateri și când școala are dovezi și așa mai departe, în urma acțiunilor în justiție, persoanele respective au fost repuse în drepturi. Eu vă spun cu toată sinceritatea că un astfel de om nu are ce să caute să fie educator la copii. Știți și dumneavoastră de modul în care sunt tratați copiii în țările nordice. Există o altă perspectivă în ceea ce privește atitudinea față de copil. Cred că trebuie regândit în întregime sistemul care se referă la siguranța în școală, din ambele perspective așa cum v-am spus de la bun început”, a adăugat Eparu.

Ion Eparu: „Monitorizarea permanentă este ok”

Întrebată dacă consideră că ar trebui să se impună prin lege monitorizarea prin intermediul camerelor de luat vederi a orelor de curs, depuatata PNL Sanda-Maria Ardeleanu nu consideră că „o asemenea măsură ar fi inutilă într-o primă etapă a implementării unei noi legislații”. La rândul său, Andreea Paul a precizat că acest lucru „ar putea reprezenta o etapă importantă în reducerea cazurilor de agresiune verbală săvârșită nu doar de către profesori, dar și de către elevi”.

Pe de altă parte, Ion Eparu nu este sigur că se poate ajunge până la instituirea prin lege a monitorizării continue a orelor de curs, însă consideră că ar trebui să aibă loc o dezbatere publică, pe această temă, în cadrul căreia toți factorii vizați să se pronunțe.

„Știți și dumneavoastră ce dezbatere a fost când au monitorizat examenele de capacitate, de bacalaureat, că vezi Doamne sunt copiii stresați, că se încalcă intimitatea. Pe de altă parte, în sistemul de creșe și de grădinițe, mai ales în cel privat, de foarte multă vreme s-a introdus acest sistem al monitorizării permanente și al transmisiei în direct către părinți, care au posibilitatea să vizioneze oricând, la orice oră ce se întâmplă. Dar dacă e să discutăm despre o monitorizare permanentă, cred că ar trebui să fie o dezbatere publică, pentru că părerile vor fi, cu siguranță, împărțite. Dacă mă întrebați pe mine personal, monitorizarea permanentă este ok”, a explicat Ion Eparu.

Ce sancțiuni disciplinare riscă un cadru didactic din învățământul preuniversitar, „în raport cu gravitatea abaterilor”

Conform art. 280 din Legea 1/2011, privind Răspunderea disciplinară și patrimonială Statutul personalului didactic din învățământul preuniversitar, sacțiunile disciplinare aplicate unui cadru didactic din învățământul preuniversitar, „în raport cu gravitatea abaterilor”, pot fi următoarele:

a) observație scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare sau pentru obținerea gradelor didactice ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

UNICEF: „Amenințarea cu violența poate ține elevii departe de școală”

Potrivit unui ghid practic pentru directori și cadre didactice, realizat de Institutul de Științe ale Educației și Institutul Național de Criminologie, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cerceării și cu sprijinul UNICEF, în cadrul proiectului „Prevenirea și combaterea violenței în școală”, „copiii nu vor percepe școala ca un mediu sănătos, securizant, atâta timp cât această instituție și actorii ei nu vor conștientiza violența care se manifestă în cadrul ei”.

Mai mult decât atât, „amenințarea cu violența poate ține elevii departe de școală, frica având un impact serios asupra calității vieții elevilor și asupra dezvoltării lor”.

Închisoare cu executare pentru un patron de televiziune din România: ”Avea o frică în oase...
HOROSCOP. Această zodie va fi părăsită astăzi de partenerul de viață
FOTO. Cum arată azi Simona Sensual, asistenta TV care a luat-o pe calea bisericii și...
Ce semne îți dă corpul când ai saturația de oxigen scăzută. E un simptom fatal...
Motivul real pentru care Roxana Nemeș s-a căsătorit cu Cătălin Hagima. A fost obligată să…
Simona Halep și Toni Iuruc au plecat în luna de miere! Destinația exotică aleasă de...
Horoscop joi, 23 septembrie 2021. O zodie își poate schimba locul de muncă
Măsuri adoptate de CMBSU după ce Capitala a trecut de incidenţa 3 la mie. Mai...
Cele mai bune SUV-uri mici. NOI sau RULATE, mașinile astea merită fiecare bănuț
BANCUL ZILEI – Sexul te face KO în box!
„China a răspândit Covid-19 cu bună știință și a anunțat restul lumii foarte târziu“. Acuzațiile...
HOROSCOP. Această zodie va fi părăsită astăzi de partenerul de viață
MISTERUL celebrului CRANIU cu urechi a fost în sfârșit ELUCIDAT după sute de ani. „Este...
Cele mai ciudate marcaje de pe șoselele României. Localnicii se minunează de apariția lor
Prințul Harry și Meghan Markle, decizie surpriză la final de 2021. Ce vor să facă...
PORTUL Constanța își REPARĂ șalupele, prin procedură SIMPLIFICATĂ, la Sorena S.A.
Secretul din spatele succesului „Așii Amanetului”. Ce avere avea „Bătrânul” înainte să moară
SCENARIUL ROȘU! Lista a fost actualizată și poate fi consultată aici. Ce devine STRICT INTERZIS
BOMBA DIMINEȚII despre PFIZER! Anunțul venit chiar ÎN MIEZ DE NOAPTE. Este răsturnare totală de...
Ioniță de la Clejani, lacrimi amare după ce a aflat că Viorica este bolnavă. „Ea...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Are doar 27 de ani şi o companie de 5 miliarde de dolari pe care...