De ce l-au lăsat liber judecătorii pe Marius Locic în dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro

Omul de afaceri Marius Locic a fost lăsat liber de către judecătorul Curții de Apel București (CAB), în dosarul fraudelor bancare, pentru că a respectat, timp de trei ani, toate condițiile impuse la momentul eliberării sale sub control în dosarul de corupție al senatorului Cătălin Voicu.

CAB a dat publicității, miercuri, motivarea deciziei prin care a dispus arestarea a 11 persoane, printre care doi directori din BRD, și lăsarea în libertate a lui Marius Locic, Ioan Creștin și a altor șapte persoane.

„Lipsa pericolului pentru ordinea publică este evidențiată și de faptul că, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, acesta (Locic – n.r.) a respectat o perioadă lungă de timp (de circa trei ani) restricțiile impuse prin luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, în cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în documentul citat.

EDITORIALȘtefan Popescu. Consiliul European informal de la Dublin: Ucraina şi Marea Neagră se negociază fără România

14:07

FLASH NEWSNicușor Dan, întâlnire cu vicepreședintele Elveției, la Summitul Francofoniei din Cambodgia. România încearcă să obțină sprijin pentru candidatura lui Dacian Cioloș

14:02

Judecătorul Luciana Mera mai notează, în motivare, că „în ce-l privește pe Marius Locic, acesta este cercetat în legătură cu comiterea unei singure fapte”.

„Inculpatul este condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție printr-o sentință nedefinitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă, raportat la faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză, nu se poate reține existența unor antecedente penale”, mai notează magistratul CAB.

Judecătorul arată că, din punct de vedere al datelor personale, Locic este căsătorit și are doi copii minori.

„Luarea unei asemenea măsuri și în cauza de față nu poate fi considerată ca nelegală, din moment ce legea nu interzice expres acest lucru, și nici ca lipsită de oportunitate, având în vedere stadiul procesual diferit al prezentei cauzei față de cea aflată pe rolul Înaltei Curți și posibilitatea încetării sau revocării acelei măsuri”, mai notează judecătorul Mera, în ceea ce-l privește pe omul de afaceri.

În dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, au fost arestate sâmbătă și duminică, la propunerea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adrian Martiș și Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relații al lui Vasile Creștin și care executa întocmai dispozițiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu și Livia Bobu.

Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creștin și Marius Locic, CAB a dispus interdicție de a părăsi țara pe perioada cercetărilor.

Luni, CAB a decis emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creștin, Constantin Irinel Militaru și Mihăiță Cătălin Rușitoru, numărul arestărilor ajungând astfel la 14.

În cazul altor 21 de persoane, au fost emise, de asemenea, ordonanțe de obligare de a nu părăsi țara timp de 30 de zile.

În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziții în București și trei județe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a șapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

„Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul București, învinuiții au realizat beneficii financiare substanțiale prin săvârșirea de fraude bancare, respectiv prin obținerea în mod ilegal de credite de la două unități bancare, pentru un număr de 35 de societăți comerciale controlate de către membrii grupului infracțional organizat”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii susțin că membrii grupului infracțional ar fi fost sprijiniți de șapte directori generali sau directori comerciali ai unităților bancare, acuzați că ar fi coordonat procedurile de selecție a firmelor, ar fi dat avize pentru risc și ar fi aprobat creditele deși documentațiile firmelor nu întruneau cerințele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită și de șase funcționari de la unitățile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.