De ce nu a fost eliberat din arest omul de afaceri Ioan Niculae

Judecătoria Găești arată în motivarea decziei prin care a hotărât menținerea în închisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”, că acesta îndeplinește doar una dintre condițiile eliberării condiționate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiționată.

„Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiționată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiții: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei și (2) să dea dovezi că s-a îndreptat și se poate integra în societate”, se arată în motivare.

Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiționată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile.

El a executat, efectiv, 139 de zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiționată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găești, și i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activităților lucrative prestate si a lucrărilor științifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrări științifice si 16 zile, în baza muncii prestate la penitenciarele București Jilava si Găești), totalul zilelor executate fiind de 305 (139+166 zile).

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

„Executarea fracțiunii de pedeapsă nu atrage însă, automat, liberarea condiționată a deținutului, fiind necesară întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.59 Cod penal (1969), liberarea condiționată fiind o facultate, lăsată la aprecierea instanței de judecată”, notează judecătorul.

Referitor la cea de a doua condiție, „să dea dovezi că s-a îndreptat și că se poate integra în societate”, magistratul apreciază că „timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanței că scopul preventiv și educativ al pedepsei aplicate a fost atins”.

„Pentru ca scopul pedepsei (prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni) să fie îndeplinit, pedeapsa trebuie sa fie adecvată acestui scop, atât în momentul în care limitele sale sunt legiferate pentru fiecare infracțiune în parte, cât și în momentul individualizării judiciare și în momentul executării. Faza de executare a pedepsei este cea în care se pune accent deosebit pe prevenția specială (reeducarea condamnatului), în celelalte doua faze, cea a individualizării legislative și a individualizării judiciare, punându-se accent cu precădere pe prevenția generală”, mai arată instanța în motivare.

În fnal judecătorul arată că, „față de durata pedepsei, 2 ani si 6 luni, perioada efectiv executată este mult prea mică, în raport de perioada considerată ca si executată, nefiind oportun, la acest moment să se dispună liberarea condiționată”.

„Nu trebuie pierdut din vedere faptul că pedeapsa are si caracter represiv, respectiv tocmai izolarea de societate a celui condamnat pentru o perioada de timp, ce variază în funcție de criteriile de individualizare a pedepsei. Astfel, se apreciază că scopul pedepsei nu a fost atins, aceasta urmărind prevenirea săvârșirii altor fapte de către condamnat sau de alte persoane, prin funcțiile ei de intimidare si exemplaritate, atât de necesare in vederea ocrotirii valorilor sociale pe care legea penală le protejează”, conchide instanța.

Judecătoria Găești a respins cererea omului de afaceri pe 31 august. Decizia instanței poate fi contestată la Tribunalul Dâmbovița.

Ioan Niculae își va executa în continuare pedeapsa în Penitenciarul Găești și mai poate introduce o cerere de eliberare condiționată la 60 de zile de la momentul în care comisia din penitenciar i-a examinat-o pe cea de față. Cererea de eliberare condiționată a lui Ioan Niculae a fost analizată de comisia de specialitate din Penitenciarul Găești și înregistrată la Judecătoria Găești pe 18 august.

Avocatul omului de afaceri a declarat că acesta merită să fie eliberat după ce, în cele cinci luni de detenție, a scris cinci cărți. Cărțile semnate de Ioan Niculae sunt în domenii precum agricultura și chimia, în care de altfel omul de afaceri are investiții. Două dintre volume se intitulează „Bioetanolul, combustibilul viitorului” și „Valorificarea energetică a biomasei”.

Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găești, pe 29 iunie, eliberare condiționată, însă, pe 6 august, instanța a respins ca prematură cererea. Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găești, iar contestația se judecă la Tribunalul Dâmbovița pe 8 septembrie.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe patronul grupului S.C. Interagro S.A. Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”. În același dosar au fost condamnați Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și șase luni cu executare.

Inițial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeași decizie fiind luată și în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel București de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi cercetează, într-un alt dosar, pe Ioan Niculae, pentru cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani, iar pe Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, pentru trafic de influență.

Printre acuzațiile care i se aduc lui Niculae se numără și cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

„Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenționare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susțin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării hotărârii de Guvern.