De la motivare la postare: aceeași logică juridică în două dosare de droguri, două poziții publice diferite ale lui Laurențiu Beșu

Judecătorul Laurențiu Beșu a ieșit, recent, în spațiul public. A criticat, pe Facebook, o hotărâre a Curții de Apel București, prin care un inculpat acuzat de trafic de droguri a fost achitat, susținând că „empatia” față de acesta ar fi „golit de conținut” instituția livrării supravegheate.

Critica fostului judecător vine, însă, în contextul în care, în propria sa practică, a participat la pronunțarea unei soluții construite pe aceeași logică juridică pe care o contestă acum.

Două hotărâri, aceeași logică juridică

Un bărbat acuzat că urma să preia peste 6,7 kilograme de cannabis a fost achitat pentru trafic de droguri de risc, după ce Laurențiu Beșu – pe atunci judecător la Curtea de Apel București – a menținut soluția primei instanțe, reținând că, la momentul preluării bagajelor, drogurile fuseseră deja înlocuite, iar elementul material al infracțiunii nu mai era întrunit.

FLASH NEWS Bloomberg: Captură istorică de cocaină în Spania. Ancheta vizează o rețea financiară internațională cu legături la Wall Street

09:11

AI AFLAT! Rareș Bogdan avertizează că România se împrumută mai scump decât Albania. „Bolojan a îngropat economia”

09:00

Potrivit acelei hotărâri, doi inculpați au fost condamnați la pedepse de aproape patru ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare pentru trafic internațional și trafic de droguri de risc, după ce au ridicat din București două trolere expediate din Spania, care conțineau aproximativ 6,7 kilograme de cannabis destinate vânzării.

În schimb, al treilea inculpat, considerat de procurori destinatarul final al drogurilor, a fost achitat, instanța arătând că, în momentul în care a preluat și transportat bagajele, acestea nu mai conțineau droguri, ci pachete cu hârtie și recipiente cu apă introduse de anchetatori pentru a păstra greutatea.

Instanța a reținut că procedeul special al livrării supravegheate își epuizase rolul de identificare a persoanelor implicate în traficul deja consumat și nu mai putea susține o nouă acuzație de trafic, atâta vreme cât substanțele interzise fuseseră complet substituite.

În motivare se sublinia că substituirea drogurilor folosite într-o livrare supravegheată nu întrerupe, prin ea însăși, acțiunea infracțională, însă răspunderea penală pentru trafic poate fi angajată doar dacă transportul efectiv de droguri debutează anterior înlocuirii substanțelor – ipoteză care nu se regăsea în cauză.

Problema dublului discurs

În aceste condiții, remarcam felul în care Laurențiu Beșu se poziționează astăzi față de propriile sale premise juridice.

Când a făcut parte din complet, a subscris unei viziuni restrictive asupra posibilității de a construi o nouă acuzație exclusiv pe o livrare supravegheată cu droguri substituite; din noua postură de comentator public, aceeași linie de interpretare devine, în discursul său, exemplu de „empatie” excesivă față de inculpat și de „golire de conținut” a procedurii.

În final, rămâne impresia unui dublu discurs greu de ignorat: același magistrat care a semnat o soluție bazată pe o anumită logică juridică îi pune astăzi la zid pe colegii săi pentru că o folosesc la rândul lor.

Iar dacă nu știm când Laurențiu Beșu își exprimă, de fapt, adevărata opinie – în sala de judecată, pe Facebook sau în reportaje – poate fi el privit ca o instanță morală?