DECIZIA Curții de Apel București cu privire la Sorin Blejnar

Curtea de Apel București a decis ridicarea interdicției de a părăsi țara stabilită de procurorii DNA în cazul lui Sorin Blejnar, în dosarul în care este cercetat, alături de Codruț Marta și Viorel Comăniță, pentru că ar fi sprijinit un grup acuzat de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au decis, la 1 aprilie, prelungirea cu 30 de zile a măsurii interdicției de a părăsi țara dispusă în cazul fostului șef al ANAF Sorin Blejnar.

Decizia a fost contestată de Sorin Blejnar la Curtea de Apel București, care a dispus, marți, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara.

POLITICĂ Țoiu și Darău petrec „Ziua industriei românești” la sediul NATO din Bruxelles. Miza evenimentului

22:57

FLASH NEWS Trump: „Iranienii au fost de acord cu totul, inclusiv cu renunțarea la programul nuclear și cu încetarea sprijinului acordat către Hamas și Hezbollah”

22:44

Procurorii anticorupție au atacat cu recurs decizia Curții de Apel Bucureștiu, dosarul urmând să ajungă la instanța supremă.

Măsura preventivă a fost luată în dosarul în care fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracțional care ar fi inițiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantități de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În acest caz mai sunt cercetați fostul șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța Dan Secăreanu, fostul șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, soții Radu și Dana Nemeș, Mihai Gulea, Ștefan Pușcașu și Ovidiu Ioan Moldovan.

DNA a instituit sechestru asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile și imobile aparținând fostului șef al ANAF Sorin Blejnar, fostului său șef de cabinet Codruț Marta și fostului director al Autorității Naționale a Vămilor Viorel Comăniță.

Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeș și Dana Nemeș ar fi constituit și coordonat o grupare infracțională organizată prin inițierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piața internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize și TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin stațiile de distribuție de carburanți.

Anchetatorii au arătat că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecție”. Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, Alexandru Codruț Marta (dat dispărut din 25 mai și dat în urmărire internațională din 30 mai) și Viorel Comăniță.

Procurorii DNA au susținut că, din indiciile obținute, Codruț Marta se baza pentru menținerea în funcție, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar și Viorel Comăniță pe relațiile deținute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupție au mai arătat, în documentul citat, că Alexandru Codruț Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeș.

Sorin Blejnar este judecat, alături de fostul său șef de cabinet Codruț Marta, și într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul „Motorina”, fiind acuzat de procurorii DIICOT Brașov de complicitate la evaziune fiscală și sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor DIICOT Brașov, membrii grupării sprijinite de Blejnar și Marta ar fi inițiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziționate în regim suspensiv și comercializate pe piața internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA și peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului fiind estimată la aproape 22 de milioane de lei.