Descoperire importantă la Cluj-Napoca. „Atrage atenția o construcție monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică”

O serie de vestigii din perioada romană au fost descoperite, la Cluj-Napoca, în timpul unor săpături arheologice făcute în zona unei foste mănăstiri dominicane, peste ele fiind suprapuse construcții medievale, descoperirile respective aducând date importante privind urbanismul orașului roman Napoca.

Arheologul Adrian Andrei Rusu, istoric expert pentru perioada medievală și premodernă la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că, după aproape două luni, s-a încheiat prima etapă de cercetare arheologică de la Biserica Franciscană.

Fosta mănăstire dominicană, în prezent Biserica Franciscană, a fost construită probabil la începutul secolului al XIV-lea și este unul dintre cele mai vechi monumente istorice din centrul orașului care se păstrează.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Conform sursei citate, pentru o viitoare restaurare a ansamblului, proprietarii – Ordinul Franciscanilor – au contactat mai mulți specialiști: arhitecți, tehnicieni, geologi, istorici de artă și arheologi, care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene.

În prima etapă a lucrărilor, care au vizat circa 150 de metri pătrați din suprafața ansamblului edilitar, au fost făcute zece sondaje arheologice.

Conform sursei citate, cele mai importante sunt descoperirile din epoca romană și există o continuitate, zona fiind locuită și în perioada medievală, când s-a construit peste clădirile romane.

„Micile fragmente vor reconstrui o imagine complexă, avem pivnițe care ne povestesc despre orașul gotic, care nu se vede, dar poate fi redat publicului, ca o hartă a pivnițelor gotice. Noi ar trebui să fim atenți la arheologie, care este un spectacol. În alte părți arheologia se plătește, am putea să valorificăm arheologia și pentru turism. Criptele fac parte din zestrea unei mănăstiri, nu sunt unice, unicate, în orice biserică s-au făcut înmormântări succesive, din Evul Mediu până astăzi. Cei îngropați aici sunt oameni privilegiați, oameni care au sperat cu naivitate că vor dormi liniștiți până la învierea de apoi, dar mormintele au fost profanate, jefuite, nu avem date despre aceste istorii, dar s-a umblat în morminte”, a spus Rusu.

Conform arheologului, în patru puncte diferite, fundațiile clădirilor mai noi s-au așezat riguros peste cele romane.

„Printre ele, atrage atenția o construcție monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat, de asemenea, nivelurile succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale așezării romane, devenite ulterior orașul roman Napoca, până în ajunul părăsirii Daciei. Locuirea post-romană a fost regăsită la nivelul unei locuințe simple, cu vatră deschisă și pereți din lemn, ai căror pari de susținere au fost înfipți în vechi podele romane. Locuirea preurbană medievală (secolele XII-XIII) a fost și ea confirmată în zonă”, a explicat Rusu.

El a adăugat că s-a stabilit că prima incintă fortificată a orașului („Cetatea veche” sau „Óvár”) se suprapune, cel puțin parțial, pe o clădire romană monumentală.

Conform sursei citate, cercetările au infirmat definitiv faptul că ar exista o biserică parohială mai veche, care să o fi precedat pe cea de pe amplasamentul Bisericii „Sfântul Mihail” din Piața Unirii.

„În schimb, o amenajare de capelă, prevăzută cu absidă semicirculară, aflată lângă sacristia bisericii, a aparținut vechii săli capitulare a Mănăstirii Dominicane. S-au identificat și porțiuni din cimitirul vechii mănăstiri, din care două morminte au stârnit deja un oarecare interes: «Romeo și Julieta de la Cluj». Caracterul deosebit al descoperirilor făcute în zona cercetată este dat de faptul că aduc noi date privind urbanismul și succesiunea de locuire în partea de nord-est a orașului roman Napoca, precum și transformările care au avut loc în perioada medievală și modernă prin construirea și evoluția Mănăstirii Dominicane, actual Franciscane”, a spus Rusu.

Săpăturile au fost realizate de arheologi de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.