Dezastru pentru copiii din mediul rural. De ce anume au dus lipsă familiile și gospodăriile vulnerabile de la sate

În condițiile în care mai bine de 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionați nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă, viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în perioada pandemiei de COVID-19.

Conform unei cercetări realizate de experții Fundației World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020, la capitolele bunăstare materială și emoțională, respectiv acces la educație, copiii din mediul rural nu stau bine.

De altfel, spun aceștia, pe măsură ce gradul de vulnerabilitate al unei familii creşte, nivelul de bunăstare emoţională şi educaţională a copilului scade considerabil.

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

TAXE Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

10:05

Familiile și gospodăriile vulnerabile, pe minus la alimente, produse de curățenie și igienă sau medicamente

La finalul demersului lor, specialiștii organizației au constatat că aproximativ 19% dintre respondenţi au declarat că veniturile le-au scăzut din cauza concedierii, şomajului tehnic ori a imposibilităţii de a mai lucra cu ziua.

Pentru alţi mai bine de 40% dintre părinţii respondenţi, asistați social, însă, pandemia nu a făcut decât să le adâncească problemele. Părinţii au fost întrebaţi dacă reuşesc, în situaţia dată, să asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse.

De altfel, 41% (sau 2 din 5 intervievați) au recunoscut că au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare.

În plus, 27% dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor, au mărturisit ca au rămas fără locuri de muncă din cauza concedierii, a șomajului și imposibilității de a lucra cu ziua, iar aproape 40% din totalul respondenţilor nu au reușit să asigure alimentele sau le-au asigurat parțial.

Nici atunci când vine vorba despre medicamente sau produse de igienă lucrurile nu au stat mai bine. Concret, peste 40% dintre părinți nu au reușit să le cumpere ori le-au achiziționat parțial.

Şcoala online nu a fost posibilă în România, din diferite motive

Experții ONG-ului au mai constatat că aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme tipărite la imprimantă, pentru că micuții nu aveau mijloace de conectare online.

Îngrijorător este faptul că mai bine de 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie, în timp ce 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă.

Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei, iar 8% au răspuns negativ din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%).

Conform răspunsurilor date de 62 de directori de școală din mediul rural, noul an școlar va începe în condițiile în care una din patru şcoli nu are conexiune la Internet, 9 din 10 şcoli nu are laptop/PC/tablete pentru educația digitală, 87% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă, iar 60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată.

Nu în ultimul rând, 16% din totalul directorilor intervievați cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 13% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

Emoţiile copilului, neglijate în mediul rural în perioada pandemiei

Nu în ultimul rând, mai ales în condițiile dificile generate de pandemia de coronavirus, emoțiile copiilor nu au reprezentat priorități pentru părinți. De altfel, aproape unul din patru intervievați (22,85%) nu și-au lăudat niciodată copilul sau au făcut-o doar câteodată în perioada pandemiei. Aproape o cincime din părinții chestionați au declarat că își îmbrățișează copiii necondiționat doar câteodată sau deloc.

O treime din respondenții părinți (31,4%) nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență, când aceștia ar fi avut nevoie de suport socio-emoțional sporit. Cu toate acestea, proporția părinților care consideră că au gestionat pozitiv starea de tensiune indusă de pandemie a fost de aproape 81%.

Se remarcă din nou faptul că proporția părinților care nu au oferit copiilor confortul emoțional de care aveau nevoie în perioada pandemiei este foarte mare în cazul familiilor vulnerabile din punct de vedere economic.

Peste 1.700 de părinți intervievați

Cercetarea a fost derulată telefonic în perioada 10 mai – 27 iunie 2020 și a vizat colectarea de informații din șase județe (Cluj, Dolj, Ialomița, Vaslui, Iași, Vâlcea – 139 de comune cu 313 sate), în care World Vision România derulează intervenții.

Cercetarea a vizat două grupuri ţintă şi a folosit componenta cantitativă materializată prin aplicarea unui chestionar adresat părinţilor copiilor beneficiari ai proiectelor World Vision România, respectiv componenta calitativă ce a folosit un ghid de interviu adresat directorilor de şcoală şi reprezentanţilor autorităţii locale (primar, vice-primar şi asistenţi sociali).

Cercetarea cantitativă a cuprins un univers de 1.769 părinți ai copiilor de vârstă școlară. Peste 75% dintre cei chestionați provin din familii cu multiple vulnerabilități.

Partea calitativă a cercetării World Vision România a constat în interviuri telefonice cu 62 de directori de școală din mediul rural, din comunitățile în care Fundația activează.