DEZVĂLUIRI. Explozia de la Cernobîl putea fi evitată? O nouă serie de documente declasificate relevă detalii uluitoare: Catastrofa din 1986 nu a fost primul incident – FOTO

Se pare că explozia din aprilie 1986 de la Cernobîl nu a fost primul incident care a avut loc la centrala nucleară din nordul Ucrainei, potrivit unul volum lansat luni, 22 iunie, bazat pe documente declasificate de serviciul de informații de la Kiev.

Departamentul de arhivă al Serviciului de Securitate de stat (SBU) și Institutul Ucrainean al Memoriei Naționale au prezentat a doua carte a colecției intitulată „Dosarul KGB. De la construcție la accident”, relatează Interfax-Ukraine.

O nouă serie de documente declasificate relevă detalii uluitoare: Catastrofa din 1986 nu a fost primul incident – FOTO

Colecția conține documente care acoperă perioada de la începutul anilor ’70 până în noiembrie 1986, adică înainte de începerea lucrărilor de construire a Adăpostului (Sarcofagului) de la Centrala Nucleară Chornobil (NPP) după dezastru.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

„Această colecție conține 229 de documente, majoritatea fiind publicate pentru prima dată. Potrivit dosarelor din arhivă, accidentul de la Cernobîl s-a întâmplat înainte de aprilie 1986, dar documentele au fost ascunse”, potrivit unui comunicat de presă emis de către SBU.

Potrivit sursei citate,  prezentarea a avut loc în mod simbolic în zona de excludere de la Cernobîl, dar a fost difuzată online pe pagina Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale.

Condițiile preliminare care au dus la dezastru, rapoarte și materiale care indică accidente „mici”

„Printre documentele incluse în noua parte, se numără rapoarte despre accidentele care au avut loc în 1986, un transcript al conversațiilor telefonice de la centrala nucleară de la Cernobîl în noaptea de 26 aprilie, o copie a primului raport al accidentului, informații despre începutul investigației și construcția Sarcofagului”, a declarat directorul Arhivei de Stat a SBU, Andriy Kohut.

Președintele Institutului al Memoriei Națională din Ucraina, Anton Drobovych, a declarat că materialele îi vor ajuta pe oamenii să înțeleagă mai bine tragedia: condițiile preliminare care au dus la dezastru, rapoarte și materiale care indică accidente „mici” care avuseseră loc înainte la stația de energie atomică și care au fost ascunse.

„Acest lucru va permite umanității să extindă accesul la adevărul despre crimele sistemului totalitar și să învețe lecțiile corecte”, a punctat acesta.

Vicepreședintele Agenției de Stat din Ucraina pentru Gestionarea Zonei de Excludere Maksym Shevchuk a declarat că această carte elimină o parte din discuțiile despre cum a fost construită stația, cum a funcționat și cum s-a întâmplat accidentul.

„Cu toate că au trecut mai mult de 30 de ani, o astfel de tragedie nu poate fi uitată”, a declarat Valeriy Seyda, primul director general adjunct al Centralei de la Cernobîl.

Documentele din carte sunt publicate în limba originală și sunt prezentate în ordine cronologică.

„Dosarul KGB Chornobyl. De la construcție la accident” este un proiect comun al SBU, Institutul de Istorie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina și Institutul Ucrainean al Memoriei Naționale. Publicația este o continuare a unei serii de cărți documentare. Primul, care conține 210 documente, a fost publicat în primăvara anului 2019.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din orașul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitații radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa și în estul Americii de Nord. Țările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus și Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuși la radiații, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul său.

Conducerea fostei Uniuni Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistență internațională în 1990, abia la patru ani după accident.