DNA face anunțul: Dacă se adoptă modificările propuse de Ministerul Justiției pe CODURILE PENALE ar trebui rejudecate ZECI de cauze

Este vorba de propunerile formulate de Ministerul Justiției, transmise participanților la o discuție la care a luat parte și un reprezentant al DNA pe 22 martie.

DNA face un inventar ierarhizat al celor mai „îngrijorătoare” dintre modificări.

Este vorba despre posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunțate de completurile de 5 judecători ale Curții Supreme, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală, în dosare care privesc membri ai parlamentului, miniștri și magistrați în care s-au pronunțat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

„Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpați, față de care Înalta Curte de Casație și Justiție, în completuri de 5 judecători, a pronunțat decizii definitive în perioada 01 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018″, avertizează DNA într-un comunicat remis miercuri MEDIAFAX.

Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunțate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro și 2 milioane USD, precum și despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei și în favoarea altor părți civile în cuantum de 2 milioane lei, spune DNA.

„Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală și pentru care termenul de introducere a contestației în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanța nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuși în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență”, transmite DNA.

O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestației în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituțională și încalcă dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) precum și art.115 alin.(4) din Constituție. Totodată, nu se poate adopta o soluție legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv.

Intervenția legiuitorului delegat pentru „repunerea în termen a celor condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească” aduce atingere gravă principiului securității raporturilor juridice și încrederii cetățenilor în actul de justiție. Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal și nu de drept penal substanțial, mai spune DNA.

Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat atâta timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, dosarele au fost repartizate aleatoriu și judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege, spune DNA în comunicat.

În cazul admiterii acestor contestații în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desființării măsurilor asigurătorii dispuse și, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiune sau a executării măsurilor de siguranță prevăzute de lege, se mai spune în documentul citat.

De asemenea, părțile civile și statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile și nici de a obține executarea hotărârilor într-un termen rezonabil. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat în mai multe situații, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituției, mai avertizează DNA.

Cu privire la faptul că nu va mai fi considerată infracțiune și, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite așa cum este formulată de legea privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, DNA considewră că abrogarea infracțiunii ar afecta în mod grav activitatea desfășurată de procurorii anticorupție, în condițiile în care există un număr de 1249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această infracțiune.

Aproximativ 25% din totalul infracțiunile trimise in judecata de DNA reprezintă infracțiune definită de articolul pe care Ministerul Justiției vrea să-l abroge.

Prin urmare, dacă întră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluționate în prezent de către Direcția Națională Anticorupție, se spune în documentul citat.

Mai mult, articolul respectiv transpune în legislația română dispozițiile art 19 privind abuzul de funcție din Convenția ONU privind Corupția (Convenția de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracțiunii de corupție este condiția ca fapta să fie comisă în scopul obținerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Cât privește modificările aduse la infracțiunea de dare de mită, aceastea ar îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte, mai spune DNA.

Parchetul Anticorupție critică și posibilitatea reducerii termenelor de prescripție pentru anumite categorii de infracțiuni și avertizează că vor fi afectate dosarele instrumentate de DNA.

Multe dosare dinre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Potrivit propunerii MJ, termenele de prescripție se reduc „de la 10 la 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani, și de la 8 la 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani.

Modificarea, spune DNA, reduce nejustificat termenele de prescripție pentru infracțiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani, precum și în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani.

Reducerea acestor termene va influența activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, întrucât infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000 se încadrează în categoria infracțiunilor pentru care se reduc termenele de prescripție (5 ani – 20 ani), cu consecința clasării cauzelor, respectiv încetării procesului penal, avertizează sursa citată.

„Practic, prin această modificare, în toate cauzele Direcției Naționale Anticorupție se vor reduce termenele de prescripție, situație în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupție vor putea scăpa de răspunderea penală”, spune DNA.

Cât privește introducere în Codul de procedură penală a trei articole referitoare la comunicarea publică, DNA avertizează că formulare lor este neclară și „riscă să limiteze dreptul la informare corectă și să suscite interpretări în sensul afectării exigenței de transparență pe care autoritățile publice sunt obligate să o asigure”. DNA atrage atenția că, în cazul în care aceste modificări vor fi adoptate, „opinia publică se va afla în situația de a fi informată numai de anumite părți implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaște perspectiva organului judiciar.”