Doar opt ţări din NATO au alocat cel puţin 2% din PIB pentru apărare în 2021

Numai opt ţări din NATO au atins obiectivul de a aloca cel puţin 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea în 2021, cu trei mai puţin decât în 2020, conform unui raport al Alianţei Nord-Atlantice publicat joi, într-un moment în care războiul din Ucraina determină ţările aliate să se reînarmeze, informează AFP.

Războiul pornit de Rusia a dus la apariţia „unui nou sentiment al urgenţei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la prezentarea raportului său anual, subliniind majorarea cheltuielilor militare anunţată recent de mai multe state.

În 2021, cele opt state care au atins sau au depăşit obiectivul de 2% sunt Grecia (3,59%), SUA (3,57%), Polonia (2,34%), Marea Britanie (2,25%), Croaţia, Estonia, Letonia (2,16% fiecare) şi Lituania (2,03%).

NEWS ALERT Proteste pentru Călin Georgescu în diaspora. Sute de susținători își strigă nemulțumirea și cer eliberarea lui Georgescu: „Jos Guvernul mafiot!”

16:34

AGRICULTURĂ Blocajele din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz, în spatele exploziei prețurilor la cereale. Au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani

16:24

România este pe poziţia a zecea, cu 1,88%

România este pe poziţia a zecea, cu 1,88%, după Franţa (1,93%), prima ţară sub pragul de 2%.

În 2020, acest club al ţărilor care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare număra 11 membri. NATO are 30 de membri, însă Islanda nu deţine armată.

Raportul arată totuşi că aceste cheltuieli cu apărarea ale aliaţilor europeni şi Canadei au fost în 2021 în creştere pentru al şaptelea an consecutiv. Această creştere a fost de 3,1% în termeni reali faţă de 2020.

Statele din NATO s-au angajat în 2014, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, să îşi majoreze cheltuielile cu apărarea la 2% din PIB până în 2024.

„Toţi Aliaţii au acceptat la summitul NATO de săptămâna trecută că trebuie să ne respectăm angajamentele asumate împreună în 2014 de a creşte cheltuielile militare şi recomandarea de 2%”, a spus Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că statele aliate vor înainta „planuri despre modul în care pot fi respectate angajamentele de investiţii în apărare pentru summitul de la Madrid din iunie”.

Germania, care nu a alocat în 2021 decât 1,49% din PIB pentru apărare, a anunţat la mijlocul lunii martie investiţii record pentru armata sa începând din 2022, cu ambiţia de a ajunge la 2% din PIB „în anii următori”.

Belgia (1,07%) şi Danemarca (1,40%) au decis recent o majorare semnificativă a cheltuielilor militare.

Italia (1,54%) vrea să ajungă la 2% în 2028, a spus joi premierul Mario Draghi, considerând că orizontul 2024 este înţeles de ţările membre mai mult „ca o indicaţie, decât ca un obiectiv”.

Polonia, ţară vecină cu Ucraina, vrea în schimb să aloce 3% din PIB pentru bugetul apărării începând de anul viitor.

SUA, cel mai mare contributor din NATO, şi-au prezentat de asemenea proiectul de buget pe 2023, care prevede o majorare puternică a cheltuielilor pentru apărare (+4%), mai notează AFP, citată de Agerpres.

SUA, care reprezentau în 2021 o cotă de 51% din PIB-ul cumulat al Aliaţilor, au asigurat 69% din cheltuielile militare ale NATO. Cheltuielile militare totale ale NATO au fost estimate anul trecut la peste 1.000 de miliarde de dolari (898 de milioane de euro).