Doi pacienți de la Elias, infectați, cu risc de șoc septic, de la săpunul lichid folosit de angajați

Suspiciunea de infecție cu bacteria Serratia a fost identificată, pe 30 iulie, la un copil născut prematur și la un bolnav de cancer, ambii având imunitate scăzută.

„Ne-am întrebat de unde putea să apară infecția cu Serratia. Firește că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câșigător la licitația pentru materiale de dezinfecție”, a spus directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta.

Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operație – chirurgi, asistente de sală, medici anesteziști -, aceștia din urmă trebuind, conform indicațiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să își pună mănușile din latex.

CONTROVERSĂ „Lectern Guy”, bărbatul grațiat de Trump după asaltul Capitoliului, candidează în Florida

00:08

COMERȚ Sony suspendă vânzarea cardurilor de memorie în Japonia. Care este motivul

23:13

Imediat după apariția suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum și din unele care erau sigilate.

„Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secțiile care au paturi și pacienți, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a spus Safta.

Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz și din patru flacoane sigilate, alese întâmplător și s-a confirmat existența acelorași tulpini în toate probele.

„Probele recoltate de la pacienți au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienții cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, șocuri septice. Nu am ajuns la o complicație majoră, dar nu poți untiliza un produs pentru dezinfecție care după utilizare încarcă de nu știu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, așa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluție antiseptică». La o soluție antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, a mai spus directorul medical.

Produsul a fost retras imediat. „Am retras tot lotul din secții, și ce era deschis, și sigilat, dar și dispozitivele prin care ajungea săpun în secții. Am luat probe din toate sistemele și erau contaminate. Am sistat distribuirea săpunului prin aceste sisteme. Am avut în contract peste 2.000 de flacoane, din luna martie. Știu că am returnat 241 de flacoane, câte mai erau sigilate în depozitul de materiale. Va trebui să schimbăm toată tubulatura, vom vedea cine va pălti daunele. Discutând despre problema noastră, am aflat că a fost depistată și la Târgu Mureș, și la Târgoviște, și la Focșani. Deci probabil că (săpunul, n.r.) este distribuit în mai multe locuri în sistemul sanitar românesc. Modul în care noi ne cumpărăm materialele, care rezultă dintr-o licitație, la prețul cel mai mic, netestate (de spital, n.r.), ne duc la asemenea incidente”, a mai spus Safta, adăugând că produsele respective sunt autorizate de laboratoare mari.

În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătății (MS) a transmis o notă către toate spitalele din țară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil.

„Ca urmare a identificării într-un spital a unei contaminări masive microbiene a săpunului bacterian Maxil produs de SC Romchim România SRL, se recomandă unităților sanitare să nu utilizeze acest produs biocid provenit din loturile 729, 409, 225”, arată adresa MS trimisă direcțiilor de sănătate publică (DSP).

Un flacon de un litru din acest săpun costă 18 lei.