Două persoane condamnate la un an și patru luni de închisoare, în dosarul „Fraudă la referendum”

Prin această decizie a fost menținută sentința data, în primă instanță, tot de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 27 ianuarie.

Soții Marius Marinel și Simona Cristina Preduț, trimiși în judecată în dosarul „Fraudă la referendum”, au fost judecați separat de ceilalți 73 de inculpați, prin procedura simplificată, după ce și-au recunoscut vinovăția.

Instanța supremă i-a condamnat la câte un an și patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel și Simona Cristina Preduț și le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani și patru luni.

Principialul Ilie Bolojan a luat un traseist politic de la SOS, băgat în Parlament de Diana Șoșoacă, și l-a făcut șef de organizație la PNL. Faceți cunoștință cu cel mai nou urmaș al lui Brătianu

15:47

LIVE VIDEO Nicușor Dan, la Summitul Flancului Estic din Polonia: „Rusia este o amenințare colectivă pentru țările noastre”

15:45

Totodată, instanța a dispus desființarea parțială a listei electorale de la Secția 105 Piatra Olt, județul Olt, de la referendumul din iulie 2012, și a anulat de pe această listă opt voturi de la referendumul din 2012, care ar fi fost falsificate. Astfel, au fost desființate: lista electorală suplimentară, pagina 2, poziția 46, unde sunt menționate datele de identificare ale lui Liuță Raul Costache; lista electorală suplimentară – urna mobilă, pagina mobilă, poziția 13, unde sunt menționate datele Ginei Dobeanu; lista electorală suplimentară – urna mobilă pagina 2, poziția 29 unde sunt datele Elisabetei Prodan; lista electorală suplimentară pagina 1, poziția 16, unde sunt menționate datele lui Daniel Pițigoi și de pe aceeași pagină, poziția 17, unde sunt datele Geaninei Pițigoi; lista electorală suplimentară pagina 1, poziția 1 unde sunt datele lui Alin Florin Rad, lista electorală suplimentară pagina 1, pozițiile 24 și 25, unde sunt datele despre Daniela și Marinel Dumbravă.

Marius și Simona Preduț au fost obligați de către instanță la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 și, respectiv, 800 de lei.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.