Dragnea a cerut două miliarde lei în plus la buget, în special pentru primari, pe 2014, an electoral

Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a cerut Guvernului să primească în 2014, an electoral, două miliarde lei (450 milioane euro) peste bugetul din acest an, aproape dublu față de nivelul actual, în principal pentru proiectele locale ale primăriilor

Banii au fost solicitați în special pentru a fi puși la dispoziția autorităților locale și folosiți anul viitor la diferite lucrări, precum cele din programul de reabilitare a sistemelor de apă și canalizare, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.

Solicitarea vicepremierului este avută în vedere la elaborarea proiecției bugetare pentru anul viitor și ar putea fi inclusă în varianta finală a bugetului, care va fi aprobată de Guvern în luna noiembrie, dacă vor fi găsite surse de finanțare a acestor cheltuieli.

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

În bugetul publicat la începutul acestui an a fost inclusă și o proiecție pentru următorii ani, care indică o majorare de buget în 2014 la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, dar numai de un miliard lei, la un total de 3,5 miliarde lei, și doar pentru anul viitor. Pentru 2015 bugetul ministerului este calculat să rămână aproximativ la nivelul din 2014, iar în 2016 chiar să fie ușor redus.

Această estimare de un miliard de lei ar fi fost posibilă în condițiile în care se realiza proiecția bugetară pe acest an și existau premise bune pentru realizarea veniturilor din 2014, dar în acest moment, includerea sumei solicitate de Liviu Dragnea presupune măsuri fiscale suplimentare, în condițiile în care nu se vor aplica tăieri la alte ministere.

Aceste sume se adaugă, astfel, necesarului de venituri suplimentare pentru acoperirea majorării salariilor și pensiilor, care depășesc 3 miliarde de lei.

În aceste condiții, Guvernul ar putea fi forțat să convingă FMI că măsurile fiscale vor asigura anul viitor un surplus de venituri care să acopere creșterile de salarii și pensii și investițiile în infrastructura locală.

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunțat de altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, că bugetul Programului Național de Dezvoltare Locală, prin care sunt finanțate exclusiv proiecte de dezvoltare locală, va fi „mult mai mare” anul viitor decât în acest an.

Pentru acest an, prin bugetul aprobat în luna februarie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a primit 2,549 miliarde lei, din care mare parte destinați programelor locale de reabilitare termică a blocurilor, asfaltarea drumurilor de interes local, construcții de locuințe și săli de sport, retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare, precum și programelor multianuale de mediu și gospodărire a apelor.

La prima rectificare bugetară din acest an, operată în luna iulie, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost suplimentat cu 943,3 milioane lei, în timp ce pentru a doua rectificare de buget, pregătită pentru săptămâna viitoare, este calculată o tăiere de 265 milioane lei.

Programul național de dezvoltare locală a fost înființat de Guvern în luna aprilie, când Executivul a decis, prin ordonanță de urgență, că autoritățile locale vor primi bani de la Guvern prin intermediul acestui instrument coordonat doar de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, acesta fiind cel care analizează propunerile transmise de către consiliile județene și întocmește lista finală a obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora în anul în curs, listă care trebuie aprobată prin ordin al ministrului.

Noul program a preluat toate celelalte proiecte finanțate până atunci prin Programul privind reabilitarea unor obiective locale, Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, programe multianuale prioritare de mediu si gospodărire a apelor.

Anul viitor vor fi organizate alegeri prezidențiale și alegeri europarlamentare.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut ușor în luna septembrie și a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menține în limitele țintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Misiunea Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene a venit în urmă cu o săptămână la București pentru discuții cu autoritățile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele negocieri se concentrează pe execuția bugetară, măsurile fiscale și bugetul pe anul viitor.

Proiectul de rectificare de buget prevede majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 14,7 miliarde lei, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut, la 15,9 miliarde lei, respectiv 2,5% din Produsul Intern Brut, în bază cash. Suma de 1,2 miliarde lei cu care se majorează deficitul bugetar se alocă suplimentar pentru cofinanțarea națională aferentă proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul în bază ESA va coborâ de la aproape 3% din PIB în 2012 la 2,6% din PIB în acest an.

La rectificare, bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării, Mediului, Transporturilor, Economiei, Agriculturii, Sănătății, Societății Informaționale și Apărării vor fi tăiate la a doua rectificare din acest an, de alocări suplimentare urmând să beneficieze Afacerile Interne, Justiția, Externe și Camera Deputaților.